România traversează o perioadă în care politicile de mediu nu mai pot fi tratate ca proiecte secundare. Accelerarea schimbărilor climatice, degradarea solurilor și frecvența crescută a fenomenelor extreme au impus trecerea de la vorbe la fapte. Împăduririle și realizarea perdelelor forestiere se află astăzi în centrul unor eforturi negociate cu Comisia Europeană.
Proiecte locale cu impact național
Un exemplu relevant îl reprezintă semnarea recentă, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, a cinci contracte de finanțare pentru proiecte de împădurire derulate prin PNRR.
Anunțul a fost făcut de secretarul de stat Alexandru Avram, care a precizat că documentele au fost semnate împreună cu primarii din:
- comuna Bâcleș (județul Mehedinți),
- comuna Miercurea Nirajului (județul Mureș),
- comuna Călinești (județul Teleorman),
- comuna Scortaru Nou (județul Brăila),
- comuna Unirea (județul Călărași).
Proiectele de mai sus vizează transformarea a 472,21 hectare de terenuri în suprafețe împădurite, cu o valoare totală a finanțărilor de aproximativ 5 milioane de euro.
La nivel național, campania de împădurire și reîmpădurire finanțată prin PNRR avea ca țintă realizarea a 56.700 hectare de terenuri noi împădurite sau reîmpădurite până la 30 iunie 2026, potrivit datelor publicate de MMAP. După negocierile cu Comisia Europeană aceste ținte s-au modificat până la 23 de mii de hectare, din care numai 18.000 ha finanțate prin PNRR.
Bugete și angajamente asumate de statul român
În 2022, Ministerul Mediului anunța că investiția destinată „noilor suprafețe ocupate de păduri, inclusiv păduri urbane și reîmpăduriri” beneficiază de un buget de 730 milioane de euro.
Această investiție este parte a componentei C2 – „Păduri și protecția biodiversității” din PNRR, componentă pentru care bugetul total indicat este de 1,173 miliarde de euro.
Scopul declarat era realizarea a aproximativ 56.000 hectare de noi păduri, contribuind atât la creșterea suprafeței forestiere a României, cât și la îmbunătățirea capacității ecosistemelor de a face față presiunilor climatice.
Ministra Diana Buzoianu a declarat:
„Noi astăzi știm că nu avem bani nici măcar pentru dosarele care au fost depuse. În prezent, sunt depuse dosare pentru 30.000 de hectare, iar noi avem bani, în mod cert, pentru 18.000 de hectare.”
„Toți oamenii care aplică după ce a fost atins plafonul dat de către Comisia Europeană nu vor mai putea să încheie un contract,” a conchis Buzoianu.
„Noi am avut negocierea cu Comisia Europeană în care ne-a întrebat cât am reușit să plantăm. Din 26.000 de hectare, s-au plantat 9.000 de hectare, deci o treime din ceea ce ar fi trebuit să fie plantat. Comisia ne-a spus că nu are încredere că putem într-un an de zile să plantăm mai mult de dublu. (…) Comisia ne-a întrebat și câte contracte aveam semnate.
„La momentul în care am avut negocierea erau semnate contracte în valoare de 14.000 de hectare și undeva la 30.000 de hectare în diferite etape de evaluare.”
Potrivit declarației oficiale, în negocierile cu Comisia Europeană, României i s-a cerut să raporteze suprafața plantată. Din 26.000 de hectare planificate, au fost plantate 9.000, aproximativ o treime. Comisia a apreciat că nu are încredere că se poate planta mai mult de dublu într-un an.
De asemenea, Comisia a întrebat câte contracte erau semnate. La momentul negocierii, existau contracte în valoare de 14.000 de hectare și alte 30.000 de hectare aflate în diferite etape de evaluare.
Potrivit ministrei Mediului… „comisia voia să ne dea mai puțin de 18.000 de hectare”, însă acestă intenție nu a fost acceptată de către România. Ca atare, într-un an de zile, adică în două sesiuni de plantare, România este așteptă să planteze dublu față de ceea cât a reușit actualmente.
„Urmează acum să adoptăm un memorandum pe care eu sper să-l vizeze și Ministerul Finanțelor și Ministerul Fondurilor Europene, prin care, în aceeași anvelopă bugetară aprobată de Comisia Europeană, să plantăm nu 18.000, ci 23.000 de hectare,” a spus Buzoianu.
Pentru restul de hectare care au fost depuse spre avizare în perioada aceasta, adică până la 30.000 actualmente, Buzoianu vrea ca ministerul să lanseze un program național de împădurire care să fie susținut de AFM. Cel mai probabil, acest program va fi lansat în 2026 din motive financiare, potrivit declarațiilor oficiale.
„Dacă Comisia nu ar fi schimbat ținta și ar fi lăsat 26.000 de hectare, pe ce dosare avem astăzi depuse, în continuare am fi fost în situația în care nu ar fi fost suficient de mulți bani proveniți din fondurile europene,” a adăugat ministra Mediului.
Păduri adaptate noilor condiții climatice
O dimensiune nouă a politicilor forestiere este adaptarea speciilor plantate la realitățile climatice actuale.
În acest context, ministra a subliniat, în toamna acestui an, că actele normative subsecvente din domeniul mediului vor fi elaborate, pentru prima dată, cu sprijinul experților în schimbări climatice.
Potrivit declarațiilor făcute la conferința de lansare a Planului Național de Acțiune a Tinerilor privind Schimbările Climatice (PNATSC), ministerul a inițiat crearea unui grup de lucru care va elabora norme dedicate protejării pădurilor afectate de stresul climatic.
Ministra a atras atenția că multe specii forestiere „nu mai fac față climei care există astăzi în zonele respective”.
Acest adevăr impune o strategie dublă:
- salvarea pădurilor care pot fi încă recuperate
- și plantarea unor specii mai reziliente la temperaturile și regimul hidric actual.
Perdelele forestiere: infrastructură verde împotriva deșertificării
Pe lângă împăduriri, un rol esențial îl joacă perdelele forestiere de protecție, mai ales în sudul țării, regiune puternic afectată de aridizare și deșertificare.
Ministra Mediului a anunțat demararea procesului pentru realizarea studiului de fezabilitate necesar înființării a 380 hectare de perdele forestiere. Acestea ar însuma peste 126 km de plantații liniare de-a lungul unor drumuri naționale.
Conform comunicării oficiale, DN65A, DN65E și DN6 se numără printre sectoarele de infrastructură rutieră care ar urma să fie protejate prin aceste perdele.
Inițiativa se înscrie în Sistemul național al perdelelor forestiere de protecție, prevăzut de Legea nr. 289/2002, care:
- stabilește caracterul de utilitate publică al acestor lucrări
- și definește tipurile de perdele forestiere, inclusiv cele destinate protecției căilor de comunicație împotriva înzăpezirilor și a altor factori climatici dăunători.
Stadiul actual și rolul perdelelor forestiere
Realizarea studiilor de fezabilitate și a proiectelor tehnice este coordonată de Garda Forestieră București, cu finanțare din fondul de ameliorare a fondului funciar.
Ținta asumată prin Legea 289/2002 este de 5.500 hectare de perdele forestiere la nivel național.
Potrivit datelor comunicate public:
- aproximativ 330 hectare de perdele forestiere au fost deja plantate (prin MMAP, Gărzi Forestiere și Romsilva);
- circa 850 hectare se află în diverse faze de documentație.
Aceste fâșii de arbori, cu o lățime minimă de 30 de metri, au rolul:
- de a reduce viteza vântului,
- de a preveni eroziunea solului,
- de a proteja culturile agricole și drumurile
- și de a contribui la creșterea biodiversității locale.
Împăduririle finanțate prin PNRR și extinderea sistemului național de perdele forestiere reprezintă unele dintre cele mai concrete răspunsuri ale României la provocările climatice actuale.
Proiectele derulate în comunele Bâcleș, Miercurea Nirajului, Călinești, Scortaru Nou și Unirea arată cum investițiile europene pot fi transformate în soluții locale cu impact pe termen lung.
În paralel, perdelele forestiere din sudul țării demonstrează că adaptarea la schimbările climatice nu înseamnă doar protejarea naturii, ci și protejarea infrastructurii, agriculturii și comunităților umane.
