Nike, P&G, Philips, Google și Lego sunt doar câteva dintre companiile care au integrat principiile economiei circulare în propriul model de business. Fie că folosesc articole uzate ca materie primă pentru a confecționa altele noi, fie că își adaptează produsele astfel încât acestea să poată fi reparate sau reciclate, toate au găsit metode inovatoare pentru a-și eficientiza consumul de resurse. Experiența lor și a altor companii este descrisă într-un ghid realizat de ONG-ul britanic Forum for the Future, care și-a propus să promoveze economia circulară în rândurile designerilor și a publicului larg.
Până în 2030, economia circulară ar putea genera un profit de 1.8 trilioane de dolari la nivel global, conform experților din cadrul companiei americane de consultanță în management McKinsey. Pentru dezvoltarea sectorului, Uniunea Europeană a alocat recent 24 de miliarde de dolari, iar numeroase ONG-uri au început să-i promoveze principiile.
Împreună cu Unilever și Novelis, cel mai mare reciclator de conserve de aluminiu, organizația britanică Forum for the Future a creat două instrumente pentru stimularea economiei circulare. Primul este un ghid cu 10 modele de business care funcționează după principiile economiei circulare, iar cel de-al doilea – o platformă online destinată designerilor și educatorilor interesați de acest domeniu.
Conform ghidului, economia circulară încearcă „să conecteze toate fluxurile de materiale, integrându-le într-un proces circular, prin care se asigură un consum eficient de resurse și se reduce la maximum cantitatea de deșeuri rezultate”.
Printre modelele de afaceri detaliate în ghid, se numără: reciclarea în buclă închisă (folosirea deșeurilor ca materie primă în procesul de producție), dowcycling (reciclare prin care se obțin produse cu o valoare mai mică decât deșeurile procesate), upcycling (reciclare prin care se obțin produse cu o valoare mai mare decât deșeurile procesate), simbioza industrială (punerea în comun de servicii sau produse cu alte industrii, pentru eficientizarea consumului de resurse), colectarea deșeurilor, oferirea de servicii de mentenanță pentru produse, fidelizarea consumatorului (încurajarea utilizării repetate a unui produs sau serviciu sustenabil), producția locală, designul modular (crearea unui design care permite descompunerea produselor în parți mai mici, pentru a putea fi înlocuite induvidual atunci când se strică) și personalizarea produselor sau serviciilor sustenabile.
Pe lângă aspectele teoretice, autorii ghidului au integrat și studii de caz pentru fiecare model descris. Un exemplu de reciclare îl reprezintă modelul adoptat North Face, un producător american de articole vestimentare pentru exterior. Compania și-a anunțat intenția de a folosi exclusiv materiale reciclate pentru producția poliesterului din care își confecționează produsele. De asemenea, au implementat un program de colectare a articolelor uzate, pe care le refolosesc ca materiale pentru produse noi.
Un alt retailer care colectează articolele uzate este Marks&Spencer. Însă, spre deosebire de North Face, compania britanică donează produsele către Oxfam, care fie le vinde la prețuri modice persoanelor din comunități sărace, fie le transformă în fibre, pe care le folosește apoi în producția de articole noi.
Nike, Worn again, Timberland, P&G, Nespresso, Philips, Britta, Google și Lego sunt alte companii care au integrat principiile economiei circulare în modelul lor de business.
Pentru a stimula în continuare dezvoltarea sectorului, cei de la Forum for the Future au creat și platforma Design for Demand. Prin intermediul ei, oferă designerilor recomandări pentru ca aceștia să creeze produse mai ușor de refolosit, reparat sau reciclat. De asemenea, îi învață să influențeze preferințele consumatorilor, astfel încât cererea pentru produse sustenabile să crească.
Puteți găsi mai multe detalii despre cele 2 instrumente de promovare pe site-ul Forum for the Future.
Citește și:
UE deschide o linie de finanțare de 24 miliarde de euro pentru dezvoltarea economiei circulare
Comisia Europeană adoptă noi măsuri privind economia circulară