Planurile de redresare și reziliență, un nou val de finanțări care dăunează biodiversității

Comisia Europeană pretinde că Fondul de redresare și de reziliență (672,5 miliarde de euro) va asigura o „redresare ecologică” în întreaga Europă. Cu toate acestea, nu numai că nu reușește să protejeze și să refacă natura, dar este posibil chiar să sporească daunele aduse acesteia, potrivit unui nou raport al Bankwatch și EuroNatur publicat astăzi și realizat în parteneriat cu Agent Green și alte organizații pentru protejarea naturii din UE.

Raportul pentru UE dezvăluie eșecul fondurilor de redresare ale UE de a aborda criza biodiversității – una dintre cele mai mari din zilele noastre – și expune investițiile și reformele dăunătoare biodiversității din planurile de redresare ale nouă țări din Europa Centrală și de Est.

Miliarde de euro din fondurile publice de redresare sunt acum în curs de plată, dar încă nu cunoaștem toate detaliile cu privire la ceea ce se finanțează de fapt. La prima vedere, multe proiecte pot părea inofensive – sau chiar benefice – pentru natură. Dar dacă se sapă puțin mai adânc, se descoperă un nou val de finanțări care dăunează biodiversității și care va avea consecințe pentru anii următori„, a delcarat Daniel Thomson, ofițer de politici UE pentru biodiversitate în cadrul CEE Bankwatch Network.

Starea alarmantă a biodiversității în UE necesită acțiuni imediate, iar fondurile UE disponibile în prezent oferă o oportunitate unică de a aborda această criză. Strategia UE în domeniul biodiversității prevede că este nevoie de cel puțin 20 de miliarde de euro pe an pentru a combate pierderea biodiversității. Cu toate acestea, mai puțin de 1 % din cheltuielile fondurilor de redresare au fost alocate proiectelor de protecție sau de refacere a naturii, esențiale pentru atingerea obiectivelor strategiei. Chiar mai rău, unele dintre proiectele din planurile de redresare sunt susceptibile de a provoca daune suplimentare biodiversității.

Statele membre au avut o ocazie unică de a face din această redresare un punct de cotitură pentru a aborda problema pierderii biodiversității. Cu toate acestea, s-a optat pentru situația obișnuită. Comisia trebuie să creeze stimulentele și garanțiile necesare pentru o schimbare reală”, a sublinat Thomas Freisinger, responsabil cu politicile UE în cadrul EuroNatur.

În Bulgaria și Letonia, proiectele care vizează creșterea energiei regenerabile evidențiază potențialul conflict între acțiunile climatice și biodiversitate, subliniind necesitatea unor garanții de mediu suficiente

În mod similar, proiectele de gestionare a apei din Ungaria, Croația, Letonia și Polonia vor sprijini construirea de rezervoare, stații de pompare si canale adesea în zone extrem de sensibile, inclusiv în situri Natura 2000. Cazurile din Slovenia, Estonia, Republica Cehă și România arată cum proiectele forestiere care par pozitive la prima vedere vor încuraja, în schimb, cel mai probabil, tăieri și mai intensive de păduri.

Raportul pentru România arată că  măsurile planificate de împădurire și reîmpădurire nu au prea mult sens dacă nu sunt însoțite de măsuri de stopare a tăierilor ilegale și nesustenabile, precum și de măsuri de îmbunătățire a aplicării legii și de eliminare a corupției în întregul sector.

730 de milioane de euro pentru împădurirea sau reîmpădurirea a 56.700 de hectare, este suma pe care Ministerul Mediului şi Romsilva o va primi prin Planul naţional de redresare şi rezilienta (PNRR). Avem mari îndoieli  că aceste fonduri europene îşi vor atinge scopul, în condiţiile în care există dovezi că sumele alocate pentru astfel de campanii au dispărut pur şi simplu, fără ca un singur puiet să fie plantat. Chiar și folosiți corect, cu acești bani se puteau planta 3 milioane de hectare cu păduri noi. Nicidecum doar 0,056 milioane de hectare“, a declarat Veronica Tulpan, coordinator campanii Agent Green.

spot_img

Ultimele știri