Bucureștiul se pregătește pentru apariția bike boxurilor. Sunt ele cu adevărat benefice pentru bicicliști și șoferi?

Autoritățile locale bucureștene au aprobat noile marcaje pentru biciclete şi trotinete, așa numitele bike boxuri, menite să încurajeze deplasarea cu mijloace nepoluante. Măsura a primit însă critici pentru că, în lipsa unei strategii integrate pentru bicicliști, ea ar putea fi periculoasă pentru participanții la trafic.

Potrivit Municipalității, noul marcaj se va regăsi peste aproximativ două luni în marile intersecții din Capitală. Acesta va crea un spațiu destinat bicicletelor și trotinetelor imediat după semafor.

În țările anglofone, aceste marcaje poartă denumirea „bike boxuri” și „sas velo”, în cele francofone. În România, acestea se vor numi „spații de acumulare pentru biciclete”.

Șoferii nu vor putea opri pe acest spațiu și vor fi obligați să dea prioritate mijloacelor de deplasare nepoluante. Marcajul va fi aplicat pe asfalt cu o vopsea specială și va avea avea ca semn distinct o bicicletă.

Primul rând de marcaj de la semafor va limita la care se vor opri bicicletele și trotinetele, iar cel de-al doilea, limita la care se vor opri autoturismele. Între ele rămâne un spațiu de trei metri în care se pot aduna mai multe biciclete în paralel, așteptând ca atunci când se face verde, acestea să intre în intersecție înaintea mașinilor.

Șoferii care nu vor respecta regula de a nu pătrunde în bike boxuri vor putea fi amendați cu 725 de lei și le va fi suspendat permisul pentru 30 de zile.

„Expun bicicliștii și enervează șoferii”

Reprezentanții asociațiilor de bicicliști privesc cu circumspecție noua măsură, în contextul în care ea nu face parte dintr-o strategie generală care să reglementeze și să încurajeze mersul pe bicicletă sau trotinetă și să cuprindă și alte elemente de infrastructură.

Directorul Asociației Green Revoluțion (AGR), Corneliu Belciug, consideră că pentru București soluția este una proastă în condițiile în care boxurile respective nu fac parte dintr-un sistem integrat care să includă și alte elemente, precum piste pentru biciclete și semafoare pentru bicicliști.

„Pentru București este o soluție foarte proastă. În mod normal, când ai acele boxuri puse pe stradă tu trebuie să vii de undeva și să pleci undeva. Câtă vreme faci doar niște desene pe stradă care nu duc nicăieri și pui niște bicicliști să stea ca o barieră vie, tampon, în fața mașinilor… Oamenii aia unde se duc? De ce ai merge tu pe dreapta frumos regulamentar pe lângă bordură pe unde poți să mergi cu bicicleta și la un moment dat la intersecție te-ai poziționa pe banda întâi, pe banda a doua sau a treia în fața mașinilor? De acolo unde pleci? Mașinile ce ar trebui să facă? Să te aștepte să te deplasezi, să te miști din în mijlocul drumul? Aceste măsuri care chiar dacă par că reglementează ceva sau atrag atenția asupra existenței bicicliștilor, dacă nu sunt conectate cu piste, nu fac parte dintr-o gândire, o strategie, un sistem întreg, sunt inutile și periculoase. Nu fac altceva decât să expună niște bicicliști și niște utilizatori de trotinete unor pericole și enerveze șoferii,” a declarat Corneliu Belciug pentru Green-report.ro.

El a adăugat că aceste boxuri sunt folosite în alte țări, dar folosite acolo unde sunt conectate cu alte tipuri de infrastructură. De exemplu, acolo unde biciclistul se așează în fața mașinilor pentru a pleca după aceea la stânga sau la dreapta. Pentru acest lucru este nevoie și de temporizare – de semafoare care să le permită plecarea mai devreme. „Dacă ai mulți bicicliști care într-o intersecție trebuie să o ia la stânga, atunci pui acest box în fața mașinilor, biciclistul se duce acolo, semaforul indică biciclistului că are voie să plece la stânga mai devreme și, ulterior, pot pleca și mașinile. Dacă doar pui niște boxuri, nu o să înțeleagă nimeni nimic,” a adăugat Belciug.

Pe de altă parte, el a atras atenția că Bucureștiul e tranzitat de foarte mulți oameni din țară, iar șoferii veniți din alte localități nu vor cunoaște, în lipsa unei campanii de informare, noile prevederi din Capitală.

„Nu poți să reglementezi circulația la nivel local, prin decizii luate peste noapte fără formare, fără consulare, fără o rețea. Altfel, sunt doar măsuri populiste”, a subliniat directorul AGR.


„Doar pentru străzile medii”

 

La rândul său, președintele Federației Bicicliștilor din România (FBR), Radu Mititean, a explicat pentru Green-Report.ro că astfel de marcaje există de ani de zile în alte țări, dar ele sunt utile pe străzile de mărime medie, nu însă și pe bulevarde.

„Un prim scop este ca bicicliștii să nu stea intercalați printre mașini în gazele de eșapament, ci să ajungă până în fața coloanei oprite la semafor. Al doilea rând – de siguranță: foarte multe accidente se întâmplă când se face verde și mașinile demarează în trombă. Bicicliștii tocmai la demarare au traiectoria mai oscilantă și atunci se face mecanismul asta care asigură că bicicliștii, fiind unul lângă altul, nu pot fi imediat depășiți de mașini. Până ei ajung să se pună câte unul au depășit intersecția și atunci nu mai apare acel potențial de accident major în intersecțiile în care nu sunt făcute traversări pentru biciclete sau alte amenajări speciale”, a declarat Mititean.

Președintele FBR susține că, deși ideea este de principiu bună, ea nu funcționează în orice intersecție.

„În intersecțiile foarte mari, complexe, nu este o soluție pentru că acolo nu reduci accidentele. Asta merge în intersecțiile medii, unde sunt maxim două benzi pe sens. Ideal se fac acele spații la capătul unei piste de biciclete sau se face un culoar pe ultimii zeci de metri ca să și ajungă biciclistul acolo că altfel, dacă nu are nicio infrastructură și la capăt are un camion care e cu roțile aprope de bordură – degeaba are spațiul acela că nu poate ajunge la el”, a adăugat Mititean.

În ceea ce privește amenzile, președintele Federației spune că ar necesară și o modificare a Codului Rutier pentru că actualele prevederi ar putea crea vulnerabilități. „Dacă un șofer va contesta amenda, s-ar putea ca instanța să spună că omul nu și-a dat seama ce este acolo”, a spus el.

Mititean a mai reamintit că astfel de inițiative au mai existat și în alte orașe din România, precum Cluj-Napoca, dar între timp marcajele s-au șters și nu au mai fost refăcute.

Iată cum arată pistele pentru biciclete și bike boxuri în Copenhaga:

spot_img

Ultimele știri