Amprenta personală de carbon este influențată în mare măsură de alimentele pe care le consumăm. Iată ce impact au asupra mediului carnea de vacă, porc, pui, peștele sau diverse legume.
Cine se gândește atunci când mănâncă un hamburger sau un grătar din carne de miel la impactul pe care aceste preparate îl au asupra mediului? Vă întrebați care este legătura? Să ne gândim doar la câte resurse consumăm pentru obținerea cărnii: pentru a crește, vaca, porcul sau mielul au nevoie de hrană; această hrană trebuie cultivată, iar, de cele mai multe ori, pentru obținerea terenului arabil, se defrișează păduri; se adaugă apoi munca agricolă, procesarea și transportul furajelor, creșterea animalelor, sacrificarea și procesarea lor, transportul produsului finit și eliminarea deșeurilor.
Doar agricultura practicată pentru obținerea furajelor cu care se hrănesc animalele este responsabilă pentru generarea a 18% din cantitatea totală de gaze cu efect de seră, cu 5% mai mult decât ceea ce se emite din activitatea de transport. Să nu mai vorbim despre consumul de apă: pentru producerea unui hamburger, este nevoie de 2.500 de litri de apă!
Alimentele nu au însă același impact asupra mediului. Pentru a ne ajuta să aflăm cât poluăm prin alimentație, două grupuri activiste din SUA, The Environmental Working Group și CleanMetrics Corp., au realizat un ghid cu ajutorul căruia oricine își poate evalua amprenta de carbon rezultată din hrana consumată. Iată care sunt, conform specialiștilor, alimentele cele mai poluante:
- Carnea de miel: 39,2 kg CO2/kg de carne
A mânca un kilogram de carne de miel echivalează cu a conduce pe o distanță de aproximativ 145 km. Cele mai multe gaze cu efect de seră sunt generate în procesul de digestie (gazele eliminate conțin cantități mari de metan), în procesul de obținere a furajelor și cel de management al bălegarului.
- Carnea de vacă: 27 kg CO2/kg de carne
Ceva mai puțin dăunătoare decât carnea de miel, cea de vacă are totuși o amprentă imensă. Oamenii consumă zilnic 20 de miliarde de litri de apă și 9,5 miliarde de kg de mâncare, în timp ce vacile au nevoie de 170 de miliarde de litri de apă și de 61 de miliarde de kg de furaje. Emisiile de metan ale vacilor sunt de asemenea semnificative.
- Brânza: 13.5 kg CO2/kg de produs
Se pare că nu doar carnea este mare poluatoare. Să nu uităm că, pentru producerea brânzeturilor, tot avem nevoie de animale. Însă, s-ar părea că, în acest caz, importurile de brânză sunt responsabile pentru jumătate din emisiile de gaze cu efect de seră corespunzătoare acestei categorii de hrană.
- Carnea de porc: 12.1 kg CO2/kg. carne
Surprinzător, carnea de porc este mai puțin poluantă decât brânza. Însă, impactul ei este semnificativ. Ca în cazul vacilor și a oilor, poluarea rezultă din procesul de creștere a animalelor, dar și din procesarea, transportul și prepararea mâncărurilor.
- Somon de crescătorie: 11.9 kg CO2/kg pește
Emisiile în cazul producției de somon rezultă din producția hranei, consumul de energie și cel de combustibil.
- Carnea de curcan: 10.9 kg CO2/kg carne
Și în acest caz, cea mai mare cantitate de gaze cu efect de seră rezultă din producția hranei pentru păsări, urmată de procesarea cărnii și pregătirea ei de către consumatorul final.
- Carnea de pui: 6.9 kg CO2/ kg carne
Carnea de pui are cea mai mică amprentă de carbon dintre toate tipurile de carne. Sursele de poluare sunt aceleași ca în cazul producției cărnii de curcan, însă cantitățile emise sunt mai mici.
- Ton la conservă: 6.1 kg CO2/kg pește
În cazul producției de conserve de ton (pescuit din oceane și apoi conservat), cea mai mare cantitate de emisii rezultă din consumul de combustibil al bărcilor de pescuit (68%). Restul provine din procesare, ambalare și transport.
- Ouă: 4.8 kg CO2/kg
Ouăle au cea mai mică amprentă de carbon dintre toate alimentele animale care conțin proteine. Emisiile provin din producția de hrană pentru păsări, din consumul de energie în ferme, din gazele eliminate prin fecale și din consumul de combustibil.
- Cartofii: 2.9 kg CO2/kg de produs
Dintre toate plantele bogate în proteine, cartofii sunt cei mai dăunători pentru mediu. Cea mai însemnată cantitate de emisii se generează în timpul preparării lor finale și depinde mult de modul și timpul de gătire. Un cartof copt, de exemplu, are o amprentă mult mai mare decât unul prăjit, întrucât pregătirea lui durează mai mult și consumă mai multe resurse.
Valorile emisiilor au fost calculate pentru modul de producție cel mai des întâlnit, însă ele sunt mai mici dacă optăm pentru agricultura ecologică, de exemplu. Aflați din graficul următor și amprenta de carbon altor alimente.
Citește și:
Nouă motive pentru care ar trebui să consumi alimente produse local
