Sindromul Clădirilor Bolnave

Dacă în articolul trecut am prezentat ce înseamnă clădirile sustenabile și care sunt avantajele lor, acum voi intra în câteva detalii legate de cum acestea pot influența starea de sănătate a ocupanților. Fie că vorbim de muncă, somn, cumpărături, sală sau alte activități casnice, clădirile au o influență mare asupra siguranței, sănătății și productivității noastre.

Petrecem peste 85% din timp în clădiri, după unele studii. În funcție de condițiile climatice locale și de cele culturale, acest procent poate depăși 90%. Un exemplu extrem îl reprezintă Emiratele Arabe Unite, unde unii oameni ajung chiar la 99.9% din timp.

Acesta este unul dintre motivele importante pentru care la competiția internațională de case solare și tehnologii integrate Solar Decathlon Middle East din 2018, desfășurată în Dubai, noi, echipa EFdeN, am participat cu o casă în care am dorit să aducem în interior puțin din ceea ce este considerat „afară”. Casa EFdeN Signature are o terasă semi-acoperită, care este mai mult o extensie a casei decât un spațiu exterior. Este o zonă verde, de relaxare și entertainment, care a fost foarte apreciată de juriul competiției și de vizitatorii și astfel am reușit să obținem locul 4 mondial din 17 echipe finaliste.

O să tot aduc aminte în acest articol de procentul uriaș de timp petrecut în clădiri și o să vă spun puțin de ce mi se pare că nu i se acordă suficient de multă atenție, în ciuda faptului că este atât de mare. Una dintre cele mai elocvente fraze pentru a vizualiza cât timp petrecem în interior este cea a decanului facultății de Computer Science de la Portland State University, Rich Corsi: „Oamenii petrec mai mult timp în interiorul clădirilor decât petrec unele specii de balene sub apă”.

Ce?! Știu, este destul de greu să vizualizezi cum balenele petrec mai mult timp la suprafața apei decât petrecem noi oamenii în aer liber, dar însemnătatea acestui lucru poate merge chiar mai departe. În toate studiile balenele sunt monitorizate în mediul în care ele își petrec cel mai mult timp și nu am putea să facem studii despre comportamentul și sănătatea lor dacă am studia procentul mic de timp în care își iau aerul de la suprafață.

Și totuși, nu vi se pare că studiem foarte mult condițiile de mediu exterior locuințelor în comparație cu cele pentru condițiile din interior? Chiar și legislația este axată pe monitorizarea calității aerului exterior pentru care există o mulțime de reglementări, dar parametrii de confort interior sunt adesea ignorați sau foarte puțin observați.

Poate acum, în perioada pandemiei, ar trebui să luăm în considerare mai mult decât niciodată capacitatea clădirilor de a ne influența sănătatea. Sunt convinsă că ați auzit cu toții îndemnul „Stați acasă!” și da, acum, cu siguranță, stăm în casă mai mult de 90% din timp. Ca să înțelegem mult mai bine cât de mult înseamnă asta, ce ar fi să ne gândim în ani? Mă sperie puțin gândul că din cei 26 de ani de viață am petrecut 23,4 ani în clădiri și că niciodată nu m-am gândit cum și-au pus amprenta asupra sănătății mele.

Clădirile au un impact semnificativ asupra sănătății, bunăstării, productivității și siguranței noastre. În același timp, clădirile sunt un mare consumator de energie și resurse și, de asemenea, au impact major asupra mediului.

Clădirile sustenabile sunt unele dintre cele mai eficiente modalități de a ne îmbunătăți viața și de a proteja mediul înconjurător. Pot contribui eficient la atingerea obiectivelor globale de sustenabilitate, cum ar fi atenuarea schimbărilor climatice, crearea de comunități durabile și prospere sau stare de bine și sănătate.

Un studiu al World Green Building Council din 2013 despre costuri și beneficii pentru dezvoltatori, investitori și ocupanți subliniază cele mai importante caracteristici benefice ale construcțiilor pentru locatari:

Accesul la ferestre cu vedere către exterior        

• Îmbunătățește funcțiile cognitive și memoria cu 10-25%
• În spitale – reduce timpul de spitalizare cu 8,5%

Lumina naturală       

• La locul de muncă – crește productivitatea cu 18%
• La școală – îmbunătățește performanțele elevilor cu 5-14%
• În magazine – crește vânzările cu 15-40%

 Aspecte tehnice:

• Iluminatul artificial corespunzător – crește productivitatea cu 23%
• Ventilarea adecvată – crește productivitatea cu 5-14%
• Controlul individual al temperaturii – crește productivitatea cu 3%

 Ce este Sindromul Clădirilor Bolnave  – Sick Buildings Syndrome(SBS)?

 SBS este recunoscut de Organizația Mondială a Sănătății ca fiind un grup de simptome, fără o cauză clară, asociat cu calitatea precară a parametrilor de confort în clădiri.

Sindromul clădirilor bolnave este utilizat pentru a descrie o situație în care ocupanții unei clădiri prezintă efecte acute legate de sănătate sau de confort, care par a fi legate direct de timpul petrecut în clădire și care duc la o scădere a productivității. Locatarii pot simți efectele SBS în funcție de factorul declanșator al acestora, într-o anumită încăpere sau în întreaga clădire.

De mulți ani, cercetătorii și constructorii depun eforturi pentru a etanșa clădirile și a determina cantitatea optima de aer proaspăt care trebuie să pătrundă într-o clădire, în speranța de a economisi cât mai multă energie.

Rezultatul etanșării clădirilor, după cum probabil intuiți, duce la o acumulare de poluanți în interior și odată cu aceasta, parte importantă a SBS. Este o extrapolare a ceea ce se întâmplă în habitaclul unei mașini, când după multe ore de condus, din cauza etanșeității și a ventilației deficitare, se acumulează o cantitate mare de CO₂ care duce la o stare de somnolență, durere de cap și la scăderea capacității de concentrare. Atunci primul reflex este de a deschide geamul sau de a opri pentru o gură de aer.

Care sunt simptomele Sindromului Clădirilor Bolnave?

Uneori, diagnosticarea acestui sindrom poate fi dificilă din cauza unei game largi de simptome, asemănătoare cu cele ale unei răceli. Simptomele SBS vă pot afecta pielea, sistemul respirator și sistemele neurologice. Dacă aveți alergii sau o boală respiratorie cronică, puteți observa o severitate crescută a simptomelor. De exemplu, persoanele cu astm ar putea avea un risc mai mare de crize de astm datorate SBS.

Printre aceste simptome se numără:

• dureri de cap
• amețeală
• stări de greață
• iritații ale ochilor și ale căilor aeriene
• incapacitate de concentrare
• oboseală
• iritații ale pielii
• dificultăți în respirație
• dureri în piept
• anxietate etc.

Simptomele pot apărea câte unul sau în combinații și sunt asociate cu durata de ședere într-un spațiu închis. După ieșirea din respectivul spațiu, simptomele scad treptat în intensitate și pot dispărea complet.

Care sunt cauzele Sindromului Clădirilor Bolnave?

Deși o cauză clară nu este identificabilă, Sindromul Clădirii Bolnave este asociat cu calitatea precară a mediului interior, preponderentă fiind calitatea aerului, însă printre factorii de risc se numără și calitatea slabă a parametrilor de confort termic, vizual, acustic, dar și factori de ordin psihologic.

Ceea ce majoritatea oamenilor nu cunosc pe deplin este măsura în care poluarea aerului exterior poate pătrunde în interiorul unei case sau clădiri. Există o mulțime de factori care determină exact cât de multă poluare a aerului intră într-o clădire. Lucruri precum vechimea construcției și etanșeitatea clădirii, operabilitatea ferestrelor și tipul de sistem de ventilație și filtrare sunt critice, iar direcția vântului, presiunea atmosferică și alți factori meteorologici joacă de asemenea un rol important.

Astfel, cel mai des, Sindromul Clădirilor Bolnave apare în clădiri cu ventilație deficitară, din cauza acumulării dioxidului de carbon, a umidității, a compușilor organici volatili sau a particulelor solide în suspensie din aer, precum praful și sporii de mucegai. De asemenea, exercită o influență negativa temperaturile considerate prea mici sau prea mari, ori variațiile mari de temperatură în timpul zilei, iluminatul insuficient sau necorespunzător din punct de vedere calitativ ori factori psihologici, precum stresul. Chiar și Pământul poate polua interiorul clădirilor prin radon, un gaz radioactiv inodor şi incolor care se formează prin dezintegrarea radioactivă a uraniului din pământ. Deşi nu se poate vedea sau mirosi, radonul este prezent în toate locuinţele în diferite concentraţii, fiind considerat o cauză pentru apariţia cancerului la plămâni.

Pe lângă poluarea aerului care pătrunde în clădiri, avem și surse interioare de poluare a aerului. De ceva timp am început să observăm mirosurile din aceste încăperi etanșe și am început să folosim spray-uri, lumânări și produse de curățat parfumate pentru a face ca acel aer închis să miroasă puțin mai bine, fără să ne dăm seama că substanțele componente pot crea un cu totul alt set de atacuri asupra sănătății noastre.

Să nu mai vorbim de materialele de construcție și mobilier care conțin poluanți, știți și voi mirosul acela de „casă nouă”, de aceea este foarte important să le alegem cu grijă și în așa fel încât să fie prietenoase cu mediul, cu sănătatea noastră, dar să fie și durabile.

…cum evaluăm confortul interior?

Satisfacția în legătură cu mediul interior este o noțiune subiectivă, ce depinde de fiziologia fiecărei persoane. De aceea, instrumentele de studiu ale confortului interior se bazează pe analiza statistică. Folosind aceste instrumente, cercetările științifice agreează anumite valori pentru parametrii de confort considerați general acceptați, enumerați în tabelul de mai jos.

Tabelul 1 Nivelul optim al parametrilor de confort interior după CIBSE

Pentru a măsura confortul într-o clădire, de multe ori ne sunt suficiente câteva observații și introspecții, alteori este necesară prezența unui specialist cu echipamente profesionale.

În următorul articol voi vorbi despre metodele de îmbunătățire a confortului interior, astfel că o să vă las să vă gândiți puțin la cum percepeți acest aspect pentru locuințele voastre, iar pentru asta un instrument foarte util este Ghidul Condițiilor de Confort, elaborat de echipa EFdeN, pe care îl puteți accesa aici.

DESPRE AUTOR: CORINA FUGARU

Corina Fugaru este coordonatorul obiectivelor legate de educație și de protecția echipei, în proiectul EFdeN, în care arhitectura și ingineria sunt principalele componente. Obiectivele sale, dar și ale proiectului, sunt legate de sustenabilitate, oameni și educație.