Creșterea rapidă a prețurilor produselor de bază la nivel mondial, accelerată și mai mult de invadarea Ucrainei de către Rusia, evidențiază din nou necesitatea ca agricultura și lanțurile de aprovizionare cu alimente ale UE să devină mai reziliente și mai sustenabile, în conformitate cu Strategia „De la fermă la consumator”.
Pentru a face ca prețurile la alimente să fie mai accesibile, statele membre pot implementa, de asemenea, rate reduse ale TVA și pot încuraja operatorii economici să limiteze creșterea prețurilor cu amănuntul. De asemenea, statele membre pot recurge la fondurile UE, precum Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD), care sprijină acțiunile țărilor din UE de a furniza asistență alimentară și/sau materială de bază grupurilor celor mai vulnerabile.
Noul Mecanism european de pregătire și răspuns în caz de criză în materie de securitate alimentară (EFSCM), recent instituit, care reunește administrațiile europene și naționale și actorii privați de-a lungul lanțului de aprovizionare, va efectua o cartografiere detaliată a riscurilor și a vulnerabilităților lanțului de aprovizionare cu alimente al UE, urmată de recomandări și de măsuri de atenuare adecvate.
Pentru a-și îndeplini rolul de furnizor mondial de alimente care continuă să fie pe deplin implicat în tranziția ecologică, sectorul agricol al UE are nevoie de tot sprijinul nostru. În acest scop, Comisia a adoptat mai multe măsuri:
- Un pachet de sprijin în valoare de 500 de milioane euro, recurgând inclusiv la rezerva de criză, pentru a-i sprijini pe producătorii cei mai afectați de consecințele grave ale războiului din Ucraina. Pe această bază, statele membre ar putea furniza sprijin financiar suplimentar fermierilor, pentru a contribui la securitatea alimentară mondială, sau ar putea aborda perturbările pieței cauzate de creșterea costurilor factorilor de producție sau de restricțiile comerciale. Ar trebui să se acorde prioritate sprijinirii fermierilor care utilizează practici sustenabile, asigurându-se totodată orientarea măsurilor către sectoarele și fermierii care sunt cel mai grav afectați de criză.
- Mai multe avansuri din plățile directe, precum și din măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale, acordate fermierilor începând de la 16 octombrie 2022.
- Măsuri de piață de tip „plasă de siguranță” pentru sprijinirea pieței cărnii de porc, având în vedere situația deosebit de dificilă a sectorului.
- O derogare excepțională și temporară pentru a permite producția pe pârloage a oricăror culturi în scopuri alimentare sau furajere, menținând în același timp întregul nivel al plății pentru înverzire acordate fermierilor. Acest lucru va spori capacitatea de producție a UE în pofida disponibilității limitate a terenurilor fertile.
- Flexibilitățile temporare specifice în legătură cu cerințele de import existente privind hrana pentru animale vor contribui la atenuarea presiunii asupra pieței hranei pentru animale.
Comisia a propus un nou cadru temporar de criză, de sine stătător, care include și fermierii, producătorii de îngrășăminte și sectorul pescăresc. Acesta permite acordarea de ajutoare de stat fermierilor afectați de creșteri semnificative ale costurilor factorilor de producție. Prețurile la îngrășăminte și aprovizionarea cu îngrășăminte a fermierilor vor fi monitorizate pentru a se asigura faptul că perspectivele de recoltă la nivelul UE nu sunt periclitate.
Comisia propune, de asemenea, ca statele membre să comunice lunar date privind stocurile private de produse esențiale pentru alimente și furaje, pentru a avea o imagine de ansamblu precisă și în timp util a disponibilității acestora.
Consolidarea rezilienței și a sustenabilității sistemelor alimentare
La implementarea tranzițiilor necesare prevăzute în Strategia „De la fermă la consumator” și în Strategia privind biodiversitatea, Comisia se va asigura că productivitatea generală a agriculturii UE nu este subminată. Aceasta înseamnă o utilizare sporită a inovațiilor, pentru a contribui la creșterea productivității în mod sustenabil, cum ar fi agricultura de precizie, noile tehnici genomice, gestionarea îmbunătățită a nutrienților, gestionarea integrată a dăunătorilor, alternativele biologice la pesticidele chimice etc.
Sporirea rezilienței, prin reducerea dependenței agriculturii europene de energie, de importuri cu consum ridicat de energie și de importuri de hrană pentru animale este, mai mult ca oricând, o necesitate. Reziliența necesită surse de import și piețe de desfacere diversificate, prin intermediul unei politici comerciale multilaterale și bilaterale solide.
Programul Orizont Europa va investi în cercetare și în inovare pentru a înlocui utilizarea îngrășămintelor sintetice. Printre propunerile prezentate de Comisie se numără sporirea eficienței de utilizare a azotului, tranziția la amoniacul verde pentru îngrășăminte și valorificarea biomasei.
Comisia recomandă statelor membre să utilizeze toate instrumentele disponibile în planurile lor strategice PAC pentru perioada 2023-2027 în această privință. Este vorba, de exemplu, de utilizarea instrumentelor de gestionare a riscurilor, de dezvoltarea agriculturii de precizie sau de sprijinul cuplat pentru stimularea culturilor proteice.
