Romania este unul din cele mai poluate state din Uniunea Europeana, praful fiind principala problema cu care ne confruntam, concentratia maxima fiind depasita in 15 zone din tara. De altfel, din aceasta cauza, Comisia Europeana a declansat procedura de infringement asupra mai multor regiuni din Romania.
Desi, la o prima vedere, nu pare extrem de amenintator, particulele de praf mai mici de 10 microni (PM10), alaturi de oxizii de azot, dioxidul de sulf, monoxidul de carbon si amoniacul din atmosfera, sunt responsabile de uciderea a circa 200.000 de europeni in fiecare an. Pe langa Bucuresti, care este cel mai poluat oras din Romania si unul din cele mai poluate din Uniunea Europeana, potrivit raportului Comisiei Europene, orase precum Timisoara, Iasi, Constanta, Brai-la, Brasov, Pitesti, Ramnicu Valcea, Cluj-Napoca sau Galati sunt cateva din punctele sensibile in ceea ce priveste polua-rea, atat din cauza traficului auto, cat si din cauza activitatii industriale.
In pofida avertizarilor primite de la Comisia Europeana, autoritatile romane inca nu au reactionat pe masura. Organizatia Greenpeace Romania a cerut deja Ministerului Mediului lista celor mai mari 1.000 de poluatori din Romania, insa, drept raspuns, i s-a spus ca este prematur ca acea lista sa circule, intrucat cercetarile nu au fost finalizate.
„Consideram ca aceste informatii sunt de interes public si vom actiona ministerul in judecata, daca va fi ne-voie, pentru obtinerea listei”, a precizat Ionut Cepraga, coordonator de campanii in cadrul Greenpeace. Potrivit acestuia, una din cele mai mari probleme de mediu ale Romaniei, precum si in cazul altor state, o reprezinta emisiile de gaze cu efect de sera rezultate din industrie, transporturi, producerea energiei electrice sau agricultura.
In tara noastra, problema poluarii pare sa se rezolve, mai degraba, prin inchiderea fabricilor, in loc sa se faca prin diminuarea efectului nociv al acestora. In Bucuresti, de exemplu, datorita inchiderii multor fabrici, poluarea industriala s-a diminuat, ramanand problema traficului auto excesiv. Totusi, in alte parti ale Romaniei, industria este, in continuare, principala responsabila pentru aerul excesiv de poluat pe care il respiram.
Cum incearca marile corporatii sa reduca poluarea?
Subiectul „poluare” nu pare a fi confortabil pentru niciuna din companiile care activeaza in Romania, multe refuzand sa ofere date despre poluarea pe care o produc, investitiile in reducerea impactului pe care il au asupra mediului si, mai ales, despre efectele acestor investitii. Cateva au fost, totusi, mai deschise. De exemplu, in 2011, investitiile Holcim Romania, unul dintre cei mai mari producatori de ciment, se vor ridica, in total, la 35 de milioane de euro, din care o mare parte va fi alocata dezvoltarii de proiecte care contribuie la protejarea mediului inconjurator si la cresterea eficientei energetice a unitatilor de productie, potrivit reprezentantilor companiei.
In proiectul „Recuperare a energiei termice reziduale”, de la fabrica de ciment din Alesd, judetul Bihor, care va avea un impact de reducere a emisiilor de dioxid de carbon la nivel national, Holcim va investi 14 milioane de euro. De asemenea, proiectul „Produse eficiente energetic”, ce va creste capacitatile de coprocesare de deseuri in fabricile de ciment de la Alesd si Campulung, va necesita investitii de 11 milioane de euro.
La randul sau, Carpatcement Holding, un alt producator de ciment din Romania, a investit peste 30 de milioane de euro in modernizarea celor trei fabrici de ciment pe care le are in Romania. In plus, investitiile in unitatile pentru combustibili alternativi se ridica la sapte milioane de euro, potrivit lui Florian Aldea, directorul general al companiei.
„Investitiile semnificative in protectia mediului (peste zece milioane de euro) au fost finalizate in ultimii doi ani si au fost directionate catre utilizarea combustibililor alternativi, in echipamente pentru gestiunea deseurilor si pentru instalatiile de desprafuire de la linia 2 a fabricii de ciment de la Bicaz”, a precizat Aldea.
Reducerea poluarii cu ajutorul anvelopelor reciclate
Pe lista companiilor care se straduiesc sa fie cat mai „verzi” se numara si Michelin, unul din cei mai mari producatori de anvelope din lume. Compania a investit in Romania, in cei zece ani de activitate pe piata locala, peste 265 de milioane de euro in tehnologie si modernizarea uzinelor. Printre proiectele dedicate mediului s-a numarat si infiintarea unei companii specializate in recuperarea, valorificarea si eliminarea de anvelope uzate, ce nu sunt reutilizabile.
Astfel, potrivit Irinei Dragan, PR manager Michelin Romania si Balcani, din 2004 pana in 2009 peste 30.000 de tone de anvelope, din care 7.500 de tone prin contributia Michelin, iar restul din partea celorlalti patru mari producatori (Goodyear, Pirelli, Continental si Tofan), au fost recuperate si folosite ca sursa de energie, economisindu-se, in acest mod, combustibilul sau gazul.
Conform unor studii ale companiei, cel mai mare rol in diminuarea impactului asupra mediului in timpul folosirii anvelopelor il constituie cresterea rezistentei la rulare a acestora, reducandu-se, astfel, consumul de energie total al unui vehicul. In plus, pana in 2015, grupul are drept tinta diminuarea impactului asupra mediului al fabricilor sale cu 35 de procente.
Energia verde, in plina expansiune in Romania
Pe langa companiile care investesc in reducerea poluarii, Romania a devenit un adevarat magnet si pentru producatorii de energie „verde”, datorita, in special, potentialului foarte ridicat pentru producerea energiei eoliene.
Una dintre companiile specializate in acest domeniu este Enel Green Power, care detine trei parcuri eoliene in Tulcea. Rezultatul? Aproximativ 135.000 de gospodarii se vor putea alimenta cu energie „verde”, reducandu-se, astfel, emisiile de dioxid de carbon cu 224.000 de tone, in fiecare an, potrivit reprezentantilor companiei.
Cu vesti bune vin si oficialii companiei Vestas Wind System, cel mai mare producator de turbine eoliene din lume. Acestia sustin ca Romania are cel mai mare potential pentru dezvoltarea industriei de energie eoliana din estul Europei, in urmatorii cinci ani. Daca spusele lor se adeveresc, aceasta ar putea fi sansa „inverzirii” Romaniei.
Cu ce poate ajuta statul?
Birocratia este principalul lucru de care se plang companiile din Romania, iar domeniul investitiilor „verzi” se confrunta cu aceeasi problema.
„Stim cu totii ca deseurile sunt pretutindeni in tara noastra. Fabricile de ciment din Romania sunt pregatite sa valorifice cantitati semnificative pentru ca au facut investitii si detin expertiza in acest domeniu. Asteptam din partea autoritatilor masuri care sa conduca, in viitor, la cresterea cantitatilor de de-seuri valorificate in fabricile de ciment, ceea ce va constitui contributia industriei noastre la gestiunea corecta a deseurilor in Romania”, explica Florian Aldea, directorul general al Carpatcement.
Din punctul sau de vedere, trebuie incurajat parteneriatul public-privat, cu focus pe colectare si reutilizarea deseurilor, nu pe depozitarea lor.
„Sunt cateva idei de succes, insa ne tre-buie mai mult decat idei si cateva proiecte-pilot, ne trebuie cadru legislativ, termene fixe si clare, forta si aplicabilitate”, a conchis directorul Carpatcement Holding.
Citeste:
Watec Israel 2011, cea mai mare expozitie internationala a tehnologiilor curate in domeniul apei
Apa care distruge. Romania, in zodia neagra a inundatiilor
Seceta, combatuta picatura cu picatura
Ion Ariton: Sursele regenerabile, cheia Romaniei pentru un mix energetic echilibrat
Investitorii in microhidrocentrale, obligati sa garanteze realizarea proiectelor
Energia din apa si rolul ei in viitoarea piata energetica
39 de milioane de euro pentru canalizarea Capitalei
Statia de epurare Glina va functiona din aceasta vara
