Ultimul deceniu a fost unul negru pentru Romania in privinta distrugerilor provocate de inundatii. Numai anul trecut, zeci de oameni si-au pierdut viata, mii de locuinte si drumuri au fost distruse de ape si zeci de mii de hectare de teren arabil au fost inundate. Pagubele cauzate de apele umflate au insumat, doar anul trecut, 700 de milioane de euro, iar totalul ultimilor zece ani ajunge la uriasa suma de sase miliarde de euro. Distrugerile provocate de ape nu se opresc insa aici. In ultimii ani, nici litoralul nu a fost crutat, in fiecare an Marea Neagra inghitind putin cate putin din faleza.
2001-2010, un deceniu marcat de inundatii
Inundatiile au facut ravagii in ultimul deceniu, aproape doua sute de romani si-au pierdut viata, iar pagubele materiale sunt considerabile. Statisticile indica faptul ca cea mai afectata zona a fost cea a Moldovei.
Iata si dimensiunile dezastrului provocat de ape in ordine cronologica. 14 oameni si-au pierdut viata in 2001, iar pagubele au ajuns la un miliard de euro. In 2002 au murit 15 oameni, iar in 2003 sase persoane au fost ucise de ape. Cifrele au crescut progresiv, de la an la an, astfel ca in 2004 ploile torentiale si apele umflate au omorat 19 romani, au distrus 20.000 de gospodarii, iar 100.000 de hectare de teren au fost inundate. In total, pagubele s-au ridicat la un miliard de euro.
Au venit apoi anii 2005 si 2006, o perioa-da nefasta in care inundatiile au ucis 93 de persoane din tara. Pagubele materiale au insumat doua miliarde de euro, dupa ce mii de kilometri de drumuri nationale au fost distrusi, iar sute de mii de hectare de teren, inundate.
Sapte romani au murit in 2007 din cauza apelor umflate, care au distrus si 1.000 de case in aproape 60 de localitati din Galati, Vrancea, Bacau si Vaslui, iar 1.400 de oameni au ramas fara locuinte.
Un an mai tarziu, in 2008, au murit cinci oameni. Botosani, Bacau, Iasi, Vaslui, Maramures si Neamt au fost judetele cel mai grav afectate de inundatii, cu 6.000 de gospodarii distruse, alaturi de scoli, dispensare si biserici, si 27.000 de romani evacuati.
Singurul an in care Romania a mai putut respira a fost 2009, cand inundatiile nu au afectat tara. Dar lucrurile s-au schimbat in rau un an mai tarziu. Astfel, in 2010 apele au luat viata a 23 de oameni si au provocat pagube de 700 de milioane de euro.
In 2011 au aparut deja primele inundatii, dupa mai multe avertizari ale meteorologilor. Astfel, la inceputul lunii iunie autoritatile au evacuat oamenii din localitatile sibiene Arpasu si Cartisoara. Multi dintre ei insa au ramas fara case, terenurile agricole le-au fost inundate, iar podurile din zona, distruse.
In total, in ultimii zece ani, 182 de oameni au murit, iar pagubele produse de inun-datii in Romania se ridica la sase miliarde de euro. Cele mai afectate zone din tara au fost cele din judetele Suceava, Bacau, Neamt, Botosani, Galati.
Cum pot fi evitate tragediile provocate de inundatii
Intr-o anumita masura, problemele crea-te de inundatii pot fi evitate: daca oamenii nu-si mai construiesc casele langa cursurile apelor, in pofida avertismentelor privind pericolul la care se expun, si daca autoritatile reusesc, printr-un efort conjugat, sa termine lucrarile importante de indiguire, si nu numai, pentru a mentine acumularile pe care le avem la parametri optimi.
Astfel, trebuie finalizate cat mai repede investitiile prevazute inca din anii ’60, ca solutii tehnice imperios necesare, tinand cont si de conditiile de mediu actuale. Un exemplu in acest sens sunt acumularile Pascani, pe raul Siret, Cosmesti, pe raul Siret, cele de la Hoghiz, pe raul Olt, si canalul Siret-Baragan.
Zonele de risc s-au schimbat dupa inundatiile de anul trecut
In prezent, Romania dispune de harti, mai precis planuri de aparare impotriva inun-datiilor, reactualizate in martie 2010, la nivelul fiecarei localitati, la nivel de comuna, sistem hidrotehnic, judet si bazin hidrografic, potrivit directorului general al Apelor Romane, Dávid Csaba. Astfel, planurile au fost calculate in urma inundatiilor istorice si apoi s-au trasat benzile de inundabilitate. In cadrul acestor planuri, sunt indicate zonele cele mai vulnerabile la inundatii, identificate statistic cu ajutorul datelor istorice.
Inundatiile din 2010, caracterizate de viituri rapide si scurgeri importante de pe versanti, au aratat insa ca efectul schimbarilor climatice se face din ce in ce mai mult resimtit. Prin urmare, spun reprezentantii Administratiei Nationale ”Apele Romane”(ANAR), orice zona din tara este expusa riscului la inundatii.
Pana la elaborarea noilor harti de hazard la inundatii, care vor arata cu precizie extinderea zonelor inundate, autoritatile spun ca au reusit, cu ajutorul banilor alocati de la bugetul de stat, sa termine lucrari hidrotehnice importante in bazinele afectate.
Directorul Apelor Romane a precizat ca una dintre cele mai importante realizari de pana acum a fost accesarea fondurilor europene de pe AXA 5 POS MEDIU, in valoare de 40 de milioane de euro pentru elaborarea planurilor de prevenire, protectie si diminuare ale efectelor inundatiilor din zece bazine hi-drografice. Este vorba despre bazinele hi-drografice Crisuri, Somes-Tisa, Banat, Mu-res, Buzau, Siret, Arges-Vedea, Olt, Jiu, Do-brogea Litoral. Urmeaza Prut-Barlad, un alt proiect major cu o valoare de 67 de milioane de euro. Pana acum s-au cheltuit, in perioada 2005-2010, 854 de milioane de euro, 530 de obiective fiind finalizate. Obiectivele de investitii derulate de ANAR (demarate din anii trecuti) sunt structurate pe urmatoarele tipuri de lucrari: lucrari de aparare impotriva inun-datiilor – 243 obiective; lucrari pentru asigurarea surselor de apa – 34 obiective; lucrari pentru protectia mediului – 12 obiective.
Noile obiective ale autoritatilor romane pentru prevenirea efectelor devastatoare ale inundatiilor sunt urmatoarele:
elaborarea hartilor de hazard (valoarea estimata pentru finalizarea tuturor studiilor este de 47,75 milioane de euro)
lucrari de reducere a riscului la inundatii in bazinul Prut-Barlad (regularizarea raului Bahlui- afluent al Prutului, care trece prin municipiul Iasi, poldere amonte si aval de Podul Iloaiei, acumulari nepermanente amonte Targul Frumos etc.), proiect in valoare de 46 de milioane de euro.
lucrari de reducere a eroziunii costiere, unde este deja semnat contractul de asistenta tehnica, in valoare de 6,6 milioane de euro, al carui beneficiar este ANAR – Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral.
Apele distrug si litoralul
In 2010, datorita mediatizarii mai intense, romanii au descoperit ca apele le creeaza noi probleme. Astfel, plajele romanesti sunt in pericol de a disparea in doar cativa ani daca nu sunt luate masuri urgente.
Plajele se micsoreaza la Costinesti, Venus, Jupiter, Neptun si Mangalia. La Eforie Sud se prabuseste faleza, ajungand chiar langa casele oamenilor construite in zona. Astfel, conform studiilor efectuate de specialisti, doar in perioada 2006-2010 plajele litoralului romanesc s-au micsorat cu 30 la suta.
Principalele cauze ale eroziunilor costie-re sunt ploile, infiltratiile din sol, furtunile puternice de pe mare, viiturile de pe Dunare sau chiar perioadele indelungate de seceta.
Ce fac autoritatile pentru a opri eroziunea costiera
Administratia Nationala ”Apele Romane” prin Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral realizeaza in prezent lucrari de reabilitare a falezelor din Eforie Nord si Sud, Tuzla, Costinesti si din municipiul Constanta.Valoarea investitiei in lucrari de reabilitare a falezelor este de 52,6 milioane de euro, din care, pana in prezent, au fost alocati si cheltuiti, in perioada 2008-2010, 17 milioane de euro.
Pentru 2011 sunt alocati 4,67 milioane de euro. Lucrarile de reabilitare a falezelor sunt finantate de la buget si sunt preconizate sa se finalizeze in perioada 2012-2014.
Se lucreaza in prezent la consolidarea falezelor din Tuzla, Eforie Nord si Sud, termenul de finalizare al proiectului fiind prevazut pentru anul 2013.
De asemenea, consolidarea falezelor de la Costinesti si Constanta ar trebui sa fie finalizata in 2014.
Ramane de vazut acum cate dintre aceste proiecte ambitioase dar imperios necesare vor fi duse la bun sfarsit in perioada indicata de autoritati. Suvoiul apelor nu poate fi oprit insa. Ele vor continua sa faca victime si pagube materiale in tara noastra.
In afara masurilor luate de autoritati, de la stabilirea zonelor de risc, elaborarea planurilor de prevenire, protectie si diminuare ale efectelor inundatiilor, tot ce se poate face, dupa cum spune si directorul general al Apelor Romane, Dávid Csaba, este ”sa invatam sa convietuim langa ape”, sa nu asteptam totul de la autoritati, ci sa ne luam fiecare dintre noi propriile masuri de precau-tie si sa incercam sa fim cat mai solidari cu cei care trec prin momente grele din cauza furiei apelor.
Citeste si:
Seceta, combatuta picatura cu picatura
Ion Ariton: Sursele regenerabile, cheia Romaniei pentru un mix energetic echilibrat
Investitorii in microhidrocentrale, obligati sa garanteze realizarea proiectelor
Energia din apa si rolul ei in viitoarea piata energetica
39 de milioane de euro pentru canalizarea Capitalei
Statia de epurare Glina va functiona din aceasta vara
