Potentialul hidro reprezinta o alternativa durabila de dezvoltare a sectorului energetic din Romania, tinand cont de resursele limitate de materii prime energetice ale tarii noastre, precum si de nevoia de a obtine energie ieftina si care sa nu produca gaze cu efect de sera. Pe masura ce ponderea energiei din combustibili fosili va scadea, noile proiecte hidroenergetice ar putea ajunge la o capacitate instalata de 1.400 MW pana in 2035.
Cele mai recente estimari arata ca potentialul hidroenergetic tehnic amenajabil al Romaniei este de aproximativ 32.000 GWh/an. La sfarsitul anului 2009, puterea instalata in centrale hidroelectrice era de 6.438 MW, energia pentru anul hidrologic mediu fiind evaluata la 17.340 GWh/an.
Potrivit proiectului de Strategie Energetica a Romaniei pentru perioada 2011-2035, autoritatile vor continua programul de realizare de centrale hidroelectrice cu punerea in functiune a circa 1.400 MW pana in 2035.
Astfel, va fi amenajat potentialul hidroenergetic national in proportie de 59% in 2020 si de 67% in 2035.
Centralele hidroelectrice, inclusiv microhidrocentralele, sunt considerate in pre-zent cele mai convenabile surse regenerabile si tehnologii de producere a energiei electrice, tinand cont de costurile de utilizare si volumul de resurse. In acelasi clasament, sunt urmate de turbinele eoliene si de centralele cu cogenerare care utilizeaza biomasa.
Cu exceptia centralelor hidroelectrice mari, costurile de producere a energiei electrice in unitati ce utilizeaza surse regenerabile sunt in prezent mai mari celor aferente utilizarii combustibililor fosili si nucleari.
Stimularea utilizarii acestor surse si atragerea investitiilor in unitati energetice ce utilizeaza surse regenerabile se realizeaza prin mecanisme de sustinere, in conformitate cu practica europeana, mecanisme ce duc si la cresterea pretului energiei electrice la consumatorul final.
Investitii in retehnologizare
Grupurile hidroenergetice cu durata de viata normata depasita totalizeaza in prezent o putere instalata de 2.000 MW, ce reprezinta circa 31% din puterea instalata totala.
In perioada de dupa 2000 pana in prezent, in ultimii 11 ani, au fost reabilitate, prin retehnologizare si modernizare, capacitati de productie a caror putere insumeaza circa 1.000 MW. Programul de reabilitare a grupurilor hidroenergetice vizeaza pana in 2020 retehnologizarea si modernizarea unor capacitati de productie a caror putere instalata insumeaza circa 2.400 MW.
In prezent, in centralele hidroelectrice se afla in curs de retehnologizare grupuri care insumeaza 1.089 MW cu finalizare pana in 2015. De asemenea, este programata retehnologizarea pana in anul 2020 a unor grupuri cu o putere totala de 571 MW. Mai ramane de retehnologizat o putere de 745 MW pe masura ce vor fi asigurate sursele de finantare.
Hidroelectrica asigura 30% din productia nationala
Cu o productie in an mediu hidrologic de peste 17 TWh, generata in sucursale amplasate strategic pe teritoriul tarii, Hidroelectrica furnizeaza aproximativ 30% din productia totala la nivel national, in functie de hidraulicitatea anului.
Capacitatea instalata a Hidroelectrica la 31.12.2010 era de 6.438,11 MW. Din aceasta capacitate totala, o putere de 276,74 MW este instalata in 162 de centrale cu puteri mai mici sau egale cu 10 MW.
”Conform programului de investitii in derulare, se preconizeaza ca pana in anul 2015 sa se instaleze capacitati cu o putere totala de 225 MW, energia de proiect pentru anul hidrologic mediu al acestor capacitati fiind de 792 GWh”, a declarat, pentru „Green Report”, Dragos Zachia-Zlatea, director general adjunct Hidroelectrica. In patrimoniul companiei figureaza 93 de baraje de dimen-siuni si importanta diferite.
Tarnita-Lapustesti, proiect de peste un miliard de euro
Una dintre investitiile majore prevazute pentru asigurarea necesarului de servicii de sistem si modelarea curbei de sarcina este constructia hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnita-Lapustesti.
Proiectul reprezinta o prioritate a strategiei pe termen scurt si mediu de dezvoltare a sectorului energetic romanesc in perioada 2007-2020 aprobata prin hotarare de guvern.
CHEAP Tarnita-Lapustesti este un obiectiv de interes national, avand un rol esential in reglajul frecventa-putere necesar odata cu intrarea in functiune in perioada 2015-2017 a grupurilor 3 si 4 de la CNE Cernavoda.
Hidrocentrala va fi construita la 30 km amonte de municipiul Cluj-Napoca, pe valea raului Somesul Cald.
Proiectul este estimat la 1,164 miliarde de euro (fara TVA). Potrivit reprezentantilor Hidroelectrica, suma necesara constructiei va fi asigurata in proportie de 51% din fonduri proprii Hidroelectrica (participare cu aport de capital si finantare), iar restul de 49% de catre investitori strategici (prin finantare).
Centrala va contine patru grupuri reversibile, turbina-pompa, cu o putere instalata de 4×250 MW, constructia fiind preconizata a se realiza in doua etape pe parcursul a opt ani (cinci ani – prima etapa; trei ani – a doua etapa), fie in sapte ani cu finalizarea celor patru grupuri intr-o singura etapa.
Fiind o centrala cu acumulare prin pompaj, va asigura o crestere a sigurantei in functionarea sistemului electroenergetic.
Energia apei si clima
Cu toate ca este considerata o resursa ine-puizabila si sigura, hidroenergia nu este lipsita de necunoscute. Tendinta de schimbare a caracteristicilor climatice si instabilitatea regimului hidrologic reprezinta principalele provocari ale acestei piete.
Evolutia debitelor afluente in sectiunile amenajate hidroenergetic influenteaza direct productia de energie a Hidroelectrica. ”Limitele de variatie ale debitelor (de la secetos extrem la foarte ploios) pentru fiecare sectiune amenajata sunt cunoscute. Ce se stapaneste mai putin de catre unitatile abilitate este prog-noza de aparitie pe termen mediu si lung a debitelor afluente, ramanand atributul managementului societatii gestionarea riscului hidrologic, ca detinatoare pe langa licenta de producere si a licentei de furnizare”, a precizat Zachia-Zlatea.
Potrivit acestuia, productia Hidroelectrica in anii deosebit de secetosi poate avea valori de 13-14 TWh, in anii cu hidrologie normala se poate situa intre 15 si 17 TWh, iar in anii ploiosi energia poate atinge valori de 19-21 TWh. ”Valorile au aceste limite destul de largi de variatie functie de hidrologia diferitelor bazine amenajate si de stocarea sau destocarea din rezerva marilor amenajari. Acestea au o capacitate de stocare totala de circa 3 TWh, ceea ce ofera posibilitatea de a stoca sau de a destoca in cursul unui an o cantitate de energie in limita de 1 TWh”, a mai spus reprezentantul Hidroelectrica.
Tarnita, in cifre
aproximativ 1,164 miliarde de euro – investitie totala estimata
1.000 MW – capacitate instalata
4 hidroagregate turbine-pompa de 250 MW fiecare
10 milioane metri cubi apa – capacitatea bazinului superior
5-8 ani – durata estimata a constructiei
peste 4.000 de locuri de munca
Controversa hidroenergiei
Beneficiile aduse de hidroenergie sunt incontestabile. Apa folosita pentru obtinerea energiei este gratuita, inepuizabila si nu produce deseuri.
Cu toate acestea, energia obtinuta in marile centrale hidro nu este pe deplin verde. Ea afecteaza mediul in special in etapa constructiei centralelor, care necesita baraje ce perturba circuitul natural al raurilor si ecosistemele. Consecintele cele mai importante sunt legate de efectele indiguirilor si scaderea nivelului apei, modificarea debitului, precum si constructia de drumuri si linii electrice.
Raluca Petrescu
Citeste si:
39 de milioane de euro pentru canalizarea Capitalei
Statia de epurare Glina va functiona din aceasta vara
