„Corneliu Belciug, reprezentant al Asociatiei Green Revolution, are cateva planuri interesante in ceea ce priveste dezvoltarea pistelor de biciclete din Bucuresti. Pentru ca, in acest moment, exista multe propuneri si mult mai multe variante, am vrut sa aflam de la el care este cea mai fezabila si care sunt pasii ce trebuie parcursi pentru a obtine, intr-un final, mult ravnitele piste pentru biciclisti”, scrie freerider.ro.
Nu pot spune ca proiectul nostru e cel mai bun. Chiar am vazut ca exista voci care critica initiativa noastra. Respect si voi respecta intotdeauna libertatea de exprimare, dreptul la o opinie. Pe de alta parte, le stau la dispozitie tuturor celor care au intrebari, propuneri, idei, dorinta de a realiza, alaturi de echipa formata de noi, acest proiect. Proiectul este perfectibil – stiu bine asta”, a declarat Corneliu Belciug, pentru freerider.ro.
Interviu Free Rider
Salut Corneliu! Care crezi ca este motivul pentru care, pana in prezent, pistele de biciclete nu au reprezentat nimic mai mult decat o cheltuiala inutila?
Inutilitatea investitiei deriva din greselile facute de proiectanti si firmele de constructii. Lipsa de viziune si strategie, solutiile gasite si aplicate denota o abordare cel putin superficiala a fenomenului. Daca ar fi sa le gasesc si o bila alba, si e destul de greu, as spune ca pistele actuale au dovedit ca sunt folosite si necesare. Si as mai trece la capitolul bile albe si faptul ca, din greselile realizarii pistelor actuale, putem invata sa facem piste mai bune in viitor.
Cum arata proiectul vostru, ce curpinde si cat de complet este in acest moment?
Propunerea este a noastra – proiectul va fi al tuturor celor care aleg sa ne sprijine si sa lucreze impreuna cu noi. Si vreau sa fiu foarte clar in aceasta privinta. Nu vreau sa ne asumam meritele pentru un proiect in care vor lucra peste 20 de institutii, autoritati, facultati si organizatii neguvernamentale.
Revenind – noi propunem realizarea unui proiect pilot pe axele Nord-Sud si Est-Vest la standardele intalnite in tarile din vestul Europei, in orase precum Amsterdamul. Si pentru ca principala noastra preocupare o reprezinta siguranta utilizatorilor, am propus cooptarea unor institute de proiectare de renume, a facultatilor de profil, a autoritatilor care pot da un input extrem de serios in privinta solutiilor tehnice de realizare a viitoarelor cai de circulatie.
Niciun metru din viitoarele piste nu va fi realizat fara sa existe masuratori si analize in teren, justificari clare, proiectare, acorduri din partea autoritatilor implicate. Pe strada, pe trotuar, prin parcuri, cu modificare trotuarelor, strazilor sau a intersectiilor, cu desfiintarea unor tonete de flori, chioscuri sau panouri publicitare, cu indepartarea unor stalpi sau repozitionarea unor statii de autobuz – toate solutiile vor fi adaptate si personalizate astfel incat experienta celui care va folosi caile de circulatie sa fie cat mai lipsita de stres si cat mai sigura.
Cine spune ca pistele trebuie facute doar printr-un loc sau altul este clar ca nu intelege complexitatea proiectului. La fel, cine spune ca exista solutii minune, aplicabile peste noapte, se insala amarnic. Nu exista o solutie universala – exista doar multa munca, studii, masuratori si decizii destepte.
Din punctul nostru de vedere etapele realizarii proiectului sunt:
1. Studierea oportunitatii realizarii pistelor pe axele Nord-Sud si Est-Vest. Si aici trebuie sa precizez ca avem doua directii de analiza:
a. Oportunitate pentru utilizatori. Sau altfel spus – cat de interesante sunt rutele pentru bicilisti? Vor fi folosite de acestia? Unesc pistele propuse de noi zone cu densitate urbana mare, cartiere, zone comerciale, parcuri, centre universitare, zone culturale etc.?
b. Impactul acestor lucrari. Care este impactul asupra locuitorilor din zonele traversate de piste (locuri de parcare, acces in blocuri), asupra comerciantilor, a firmelor, a institutiilor publice, a transportului in comun, a traficului pietonal si a celui rutier etc. Fara acordul si acceptarea acestor piste de catre cei mentionati mai sus – o ne trezim din nou cu pistele blocate si inutilizabile.
2. Analiza traficului – ne intereseaza sa aflam numarul de masini existente pe arterele vizate de proiectul nostru, viteza de deplasare, tipul de autovehicul, comportamentul acestor masini in trafic. In functie de acesti parametri, putem evalua corect riscurile producerii unor accidente, gradul de protectie necesar biciclistilor, masurile necesare semnalizarii, calmarii traficului etc.
3. Analiza infrastructurii prin ridicari topografice pe arterele vizate. Exista, dupa cum bine stim, diferente intre ceea ce apare in actele si planurile PMB si ceea ce se intampla in realitate. Cabinele telefonice, terasele unor restaurante, chioscurile, panourile publicitare, masinile parcate, cosurile de gunoi, lucrarile de infrastructura nefinalizate – toate aceste elemente trebuie cunoscute inainte de a trece in faza de proiectare. Daca facem proiectarea doar pe hartie, ne trezim, din nou, in situatia ilara a copacului crescut peste noapte in mijlocul pistei.
4. Cu toate aceste elemente cunoscute putem trece la indentificarea solutiilor optime si proiectare cailor de circulatie pentru biciclisti. Iar acest lucru va fi realizat doar cu sprijinul partenerilor enumerati mai sus.
5. Urmatorul pas este realizarea studiului de fezabilitate si prezentarea acestuia in Consiliul General pentru aprobare.
Cum a reactionat Primaria in discutiile cu voi? Sunt deschisi la dialog?
Ideea realizarii acestor axe a fost prezentata de noi direct primarului general, Sorin Oprescu. A spus imediat da, ne-a spus ca din partea lui putem sa ne apucam de treaba, ca putem coopta specialistii de care avem nevoie. Ceea ce am si facut. Pana aici nu avem ce reprosa primariei si speram, si o spun cu toata sinceritatea, sa nu dispara interesul pentru acest proiect. Eu, personal, nu sunt un optimist incurabil, dar, de data asta, chiar imi doresc sa cred ca putem realiza un proiect bun in parteneriat cu PMB. Daca realitatea o sa-mi dovedeasca altceva – o sa cautam solutii. Nu avem cum sa renuntam, nu exista alternative, trebuie doar sa propunem proiecte destepte si sa-i facem si pe altii sa creada in ele.
Cui apartine, de fapt, decizia de a construi un sistem fezabil de piste? Cat conteaza parerea primarului, consilierilor etc.?
Primarul general poate propune Consiliului General un proiect, cu studiile atasate, cu solutiile tehnice, cu costurile realizarii si cu timpul de implementare. Toate acestea trebuie intelese si aprobate de consilieri, iar din bugetul PMB trebuie alocati banii necesari. Problema, cel putin din punctul meu de vedere – si nu incerc sa iau apararea nimanui, e ca nimeni nu a venit cu un proiect finalizat in fata lui Sorin Oprescu. Un proiect sustinut si avizat de toata lumea, in care sa se arate impactul si costurile, un proiect care sa poate fi aplicat. Evident, au fost intentii, au fost solicitari, petitii, comisii, discutii etc. Dar sa i se prezinte un document final, cu care acesta sa mearga in fata consilului, acest lucru nu s-a intamplat. Iar asta vrem sa facem noi acum. Am mai stat de vorba si cu alti reprezentanti din zona ONG, oameni care au militat pentru drepturile biciclistilor in decursul timpului. Opinia mea a fost aceeasi si am spus-o clar si raspicat: daca tot zicem noi ca vorbim in numele biciclistilor, hai sa mai si muncim in numele biciclistilor! De plimbat vorbe prin gura stim, ca suntem buni. Dar asta nu va rezolva nici problema pistelor, si nici doleantele biciclistilor. Eu cred ca trebuie sa trecem de la word-uri si ppt.uri frumos colorate la studii si proiecte concrete. Cine are urechi de auzit si minte de inteles o sa inteleaga ca acum mingea e la noi. Primarul a zis „Da” iar noi trebuie sa fim suficient de buni, incat sa-i dam un proiect fezabil. E o oportunitate pe care nu trebuie sa o ratam.
Ati facut o estimare de cost pentru planurile de constructie? Dar pentru realizarea pistelor, se poate estima un cost aproximativ?
O analiza a costurilor este in curs de realizare. In momentul de fata discutam cu partenerii acestui proiect etapele realizarii proiectului, etape enumerate mai sus. Inca suntem in faza in care exista posibilitatea modificarii acestei structuri si amendarii proiectului. Dupa finalizarea acestor discutii o sa cunoastem exact si costurile proiectarii. In ceea ce priveste costurile lucrarilor de amenajare – acestea vor fi cunoscute abia la sfarsitul proiectarii. Daca vreti, credem ca proiectarea va fi de ordinul sutelor de mii de euro, iar implementarea de ordinul zecilor de milioane.
Nu va ascund ca, in prezent, PMB nu a identificat sumele necesare proiectului. Dar pana nu prezentam bugetul proiectarii – nici nu putem sti cati bani sunt necesari. Exista riscul blocarii acestui proiect din lipsa fondurilor. Dar sa privim totusi cu optimism.
Avem un termen realist de finalizare a pistelor, din momentul aprobarii proiectului? Se poate estima durata constructiei?
Pentru partea de proiectare, timpul estimat finalizarii intregului proiect este de 18-24 luni. Din acest motiv si pentru a trece mai repede in faza de implementare, am propus „spargerea” proiectului pe sectiuni si demararea proiectului in mai multe puncte. Mi-as dori foarte tare ca, in bugetul din 2014, sa existe primii bani alocati constructiei pistelor.
In final, se mai poate corecta situatia actuala a pistelor? Macar prin recuperarea unei parti din suma uriasa investita?
Eu spun ca da. Cel putin, daca ne gandim la pistele de pe Kiseleff si de pe Bulevardul Aviatorilor. Nu are rost sa aruncam ce a fost bine facut. De ce nu, pot fi incluse in noul proiect-pilot si pot fi folosite atat timp cat vor respecta solutiile si standardelor impuse.
Multumim pentru timpul acordat!
