Gheata intinsa pe 21 de kilometri pe albia Bistritei risca sa provoace in orice zi inundatii in gospodariile muntenilor.
Un pod de gheata lung de peste 21,5 kilometri este „povara“ care apasa traiul si asa destul de greu al muntenilor de pe cursul superior al raului Bistrita, din vecinatatea masivului Ceahlau. Este un fenomen unic in tara, spun specialistii, dar acesta nu este un motiv de mandrie pentru bastinasii din comunele Poiana Teiului, Farcasa si Borca.
Practic, podul de gheata incepe exact de la coada lacului de acumulare de la Bicaz, de la viaductul de la Poiana Largului, si urca pana la Borca, paralel cu soseaua nationala care duce la Vatra Dornei.
Pentru un „venetic“ oprit pe mal pentru a privi uriasa aglomerare, locul provoaca fiori: gheata rascolita si presata in acelasi timp de curentul apei ce trece pe dedesubt provoaca un fasait prelung, intrerupt de pocnete seci. Miile de localnici privesc insa cu teama si ingrijorare cum, zi dupa zi, podul de gheata, cu grosimea de pana la 5 metri, creste in dimensiune.
„Cu nahlapii ne-am obisnuit ca si cu junghiu-n spate“
Podul de gheata poate insa in orice clipa sa se disloce si sa provoace un dezastru pentru sute de gospodarii. Asa s-a mai petrecut in anii din urma, cand blocuri uriase scoase de apa din albie au ras in calea lor locuinte si acareturi, cu oameni si animale, facand una cu pamantul bruma de agoniseala a celor napastuiti.
La Farcasa, doi sateni taiau, exact pe malul apei, niste lemne care urmau sa ia calea vreunui targ de sambata. Viata la munte are insa o constanta. „Doar cu lemnul ce mai castigi pe la noi. Cu nahlapii (ghetarii – n.r.) ne-am obisnuit ca si cu junghiu-n spate. Doare pana trece. N-ai ce face. Ne rugam Domnului sa ne apere. Dau si babele acatiste pe la biserica, face rugi si preotu’… Stam cu spaima-n san pana o veni primavara. Acum ii rau ca s-a incalzit brusc si e pericol sa plece la vale sloiurile“, spune unul dintre sateni, Constantin Gherasim.
Plan de evacuare
Cele trei primarii din zona au intrat in alerta maxima. „La primarie sunt oameni care stau non-stop de serviciu, iar cei din comitetul local pentru situat ii de urgenta patruleaza noaptea pe malul apei pentru a da alarma“, explica Cristinel Gheorghiu, primarul din Farcasa. S-a actualizat baza de date cu cei pentru care evacuarea va fi iminenta. O parte dintre ei au ales sa mearga la rude, altii vor fi cazati in gradinita, sala de sport a scolii sau dispensar.
Ieri dupa-amiaza, zaporul format in amonte de acumularea Topoliceni a fost dinamitat. Aceasta masura este insa la ordinea zilei in aceasta perioada.
„Gheata apoasa“ pune stapanire pe rau
Fenomenul care se petrece pe Bistrita, unic in tara, se datoreaza asanumitului zai, adica gheata apoasa, care incepe sa curga odata cu racirea vremii. Aceasta se aglomereaza mai intai la maluri si apoi cuprinde intregul curs. In numai aproximativ o saptamana, s-a dublat lungimea podului. Astfel, apa nu mai are pe unde curge si se infiltreaza in curtile si pe terenurile aflate in apropierea albiei. Paradoxal, acum localnicii se roaga ca nu cumva vremea sa se incalzeasca. Atunci, podul de gheata s-ar putea disloca din cauza presiunii apei provenite de la topirea zapezii de pe versantii care strajuiesc satele.
Situatia de pe aceasta vale este cauzata si de faptul ca lucrarile hidroenergetice de amenajare a Bistritei, in zona Poiana Teiului – Borca, incepute in 1989, nu au fost finalizate.
Cele mai grave inundatii din zona s-au petrecut pe 1 ianuarie 2003, cand gheturile s-au revarsat, in toiul noptii, peste Farcasa si Poiana Teiului. Aproximativ 150 de gospodarii au fost afectate atunci, iar trei tineri au decedat inecati si striviti sub tonele de gheata.
