Începând din 26 septembrie piața locală de centrale termice va trece prin schimbări majore, odată cu introducerea noilor directive europene ErP (Energy-related Products Directive) referitoare la proiectarea ecologică a produselor, însă, potrivit Ariston Thermo România acestea nu vor afecta utilizatorii de centrale termice, ci, dimpotrivă, vor avea un impact benefic. De la această dată pe piața locală vor putea fi importate doar centrale termice în condensare, cele convenționale fiind astfel, treptat, eliminate de la raft. Acest lucru însă nu va afecta în niciun fel utilizatorii care au deja montată o centrală termică și nici distribuitorii care au deja în stoc centrale convenționale.
„Începând cu 26 septembrie, pe piața europeană și, implicit, pe cea locală, intră în vigoare directivele cunoscute sub numele de ErP, dar și normele privind etichetarea energetică, pentru a obține economii în unul dintre cele consumatoare de energie domenii din Uniune. Am observat însă că, în acest moment, pe plan local, utilizatorii și clienții de centrale termice nu sunt foarte bine informați cu privire la ce prevăd acestea și, mai ales, ce beneficii aduc”, spune Cătălin Drăguleanu, Country Manager Ariston Thermo România.
Acesta a explicat că, potrivit unui studiu efectuat de IEA – International Energy Agency, sistemele de încălzire și cele pentru prepararea apei calde menajere reprezintă aproximativ 30% din consumul total de energie la nivel european, iar 85% din aceasta revine sectorului rezidențial.
De asemenea, s-a stabilit că proiectarea ecologică a produselor și promovarea către utilizatori a tehnologiilor cu eficiență ridicată, va determina, până în 2020, o economie anuală totală echivalentă cu 56 de milioane de tone de petrol,ca și cum toate sistemele de încălzire și de preparare a apei calde menajere precum ale unor două țări la fel de mari ca Italia n-ar mai funcționa. Aceste valori corespund unor reduceri a emisiilor egală cu 130 milioane de tone de dioxid de carbon, noxe pe care le-ar putea absorbi o pădure la fel de mare precum toată zona Central – Nordică a Italiei.
Potrivit lui Cătălin Drăguleanu, noile normative se vor adresa produselor pentru încălzire și pentru prepararea apei calde precum centralelor termice pe gaz cu o putere de până la 70 KW, boilerelor, dispozitivelor de micro-cogenerare, cazanelor de apă caldă și pompelor de căldură, însă în cazul pieței de centrale termice impactul este cel mai puternic.
Eficiență de până la 108%
Modelele de centrale în condensare au avantaje considerabile comparativ cu cele convenționale. Acestea au o eficiență de până la 108%, față de 94% la un model convențional. În plus, față de un model clasic, acestea asigură o economie de până la 35% la consumul de gaz deoarece tehnologia permite utilizarea energiei rezultate din arderea inițială a combustibilului. În plus, modelele în condensare sunt mult mai prietenoase cu mediul, având emisii de noxe și dioxid de carbon mai mici comparativ cu modelele convenționale.
Doar 2 din 10 orașe din România mai au sistem centralizat de încălzire
Potrivit unei analize realizate de Ariston, pe baza datelor raportate de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) și Institutul Național de Statistică (INSSE), din peste 320 de municipii și orașe, doar în 67 mai există sistem centralizat de termoficare, iar majoritatea românilor sunt permanent în căutarea unei alternative pentru încălzire, dorind atât confort, cât și reducerea costurilor”, a mai spus Drăguleanu.
Astfel, orașele București, Timișoara și Cluj-Napoca, singurele orașe din România cu peste 300.000 de locuitori ce mai dispun de sistem termoficat, au un total de 660.000 de abonați la CET-uri, cifră ce însumează circa 50% din numărul total de 1,326 milioane de abonați la nivel național.
„Chiar dacă încă dispun de un număr mare de abonați, orașele Cluj-Napoca și Timișoara s-au confruntat în ultimii ani un număr foarte mare de debranșări. Astfel, în perioada 2012 – 2014 la Timișoara peste 13.500 de familii au renunțat la sistemul centraliat, iar la Cluj-Napoca numărul a ajuns la aproape 5.000”, a mai spus reprezentantul companiei.
În ceea ce privește Bucureștiul, cu un număr total de 564.379 de locuințe termoficate, acesta reprezintă circa 43% din totalul numărului de abonați la nivel național, motivul principal fiind faptul că tariful facturat populatiei pentru o gigagalorie este de 170 – cel mai mic practicat la nivel național, după orașe precum Bacău sau Cluj-Napoca.
În ceea ce privește orașele cu peste 200.000 de locuitori ce mai dispun de sistem centralizat de încălzire,Constanța, Craiova, Ploiești, Galați, Iași și Brașov însumează peste 315.000 de abonați la CET-uri. În cazul orașelor cu peste 150.000 de locuitori, doar trei mai au sistem centralizat – Pitești Oradea și Arad, și deservesc puțin peste 120.000 de abonați în total.
„Pentru a face o radiografie corectă a pieței locale de încălzire, este important de menționat că, din 67 de orașe care mai dispun de termoficare, 17 au sub 10.000 si 29 au sub 1.000 de abonați fiecare”, a mai spus Drăguleanu. În plus, din 41 de județe, în ultimii 5 ani 8 au renunțat la sistemul centralizat de încălzire (Alba, Bistrița, Brăila, Dâmbovița, Ialomița, Maramureș, Sălaj și Satu Mare). În ceea ce privește județele aflate la celălalt pol, cu cel mai mare număr de abonați, se numără Constanța, Bihor și Timiș.
Astfel, în contextul unui sistem de termoficare învechit și foarte dispersat la nivel național, românii optează pentru un sistem propriu de încălzire, iar centrala termică este principala opțiune. Acest lucru se datorează diferenței foarte mari între costurile pe care le plătesc românii pentru o gigacalorie în sistem centralizat și cel pentru una produsă de o centrală termică. Astfel, la nivel național, potrivit datelor ANRSC la nivelul lunii iunie 2015, costul mediu unei Gcal facturat către populatie este de 226 lei. Însă există orașe unde prețul este chiar mai mare: Constanța – 383 lei/Gcal, Arad – 290 lei/Gcal, Sibiu și Iași – 265 lei/Gcal. Spre comparație, în cazul alegerii unei centrale termice în condensare, costul de producere a unei Gcal este de aproximativ 175 de lei.
Citește și:
Cum influențează piața centralelor termice normativele privind eficiența energetică
Cogenerarea, singura tehnologie care permite economii de 40% la combustibilii fosili
România are nevoie de o strategie pentru energie termică pentru a evita un colaps
România rămâne una din cele mai ineficiente țări din UE din punct de vedere energetic
