Aplicarea standardului nearly zero energy buildings (nZEB) în România înseamnă, de fapt, o schimbare de paradigmă a modului în care se construiește. Aceasta a fost una dintre concluziile cu care majoritatea vorbitorilor de la conferința Green Report „Standardul nZEB, o nouă povară pentru România. Cum se adaptează producătorii și dezvoltatorii?”, care s-a desfășurat miercuri online, au fost de acord.
Participanții la conferință au subliniat atât beneficiile aplicării standardului în construcții, dar și piedicile cu care se confruntă astăzi pe diferite paliere în aplicarea acestuia.
Directorul executiv al Asociației pentru promovarea eficienței energetice în clădiri (ROENEF), Mihai Moia, a subliniat necesitatea unei strategii la nivel local și a unei bune comunicări între autoritățile centrale, cele locale și dezvoltatori pentru aplicarea noii legislații.
„Autoritățile locale ar fi trebuit să își facă niște planuri pentru creșterea numărului de clădiri nZEB și, din câte știu eu, suntem foarte în urmă. Fără o campanie de comunicare și fără o viziune strategică nu vom putea atinge aceste ținte impuse de Uniunea Europeană”, a spus Moia, în cadrul dezbaterii.
Pe de altă parte, el a subliniat că este nevoie de campanii de conștientizare care să îi ajute pe beneficiari să înțeleagă beneficiile și să vadă mai bine raportul costuri-beneficii. „Cine ar trebui să facă această promovare cu adevărat? Dacă s-ar cunoaște beneficiile – nu numai de costuri, ci și sociale, și de sănătate și de well-being față de ce înseamnă o clădire și sănătoasă, și nu doar performantă – altfel s-ar pune problema”, a subliniat Mihai Moia.
Pe de altă parte, conf. Univ. Dr. Cătălin Lungu, de la Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB), a spus că, în loc de povară sau de provocare, am putea să privim aceste noi condiții ca oportunități. Aceste standarde aduc cu ele posibilitatea de a crea noi locuri de muncă și de a stabili noi relații profesionale pentru cei din domeniu.
„Această noțiune de clădire nZEB produce o schimbare de paradigmă, atât la nivelul proiectării clădirilor, a calității care trebuie să fie obținută în execuție, o paradigmă a lucrărilor executate și o paradigmă a exploatării și a costurilor pe care trebuie să le vedem nu doar în prisma investiției, ci prisma duratei de viață a clădirilor. Când vorbim de clădiri nZEB, vorbim de costurile globale”, a subliniat Cătălin Lungu.
Profesionalizarea este importantă pentru a avea noi experți în domeniu, iar UTCB a organizat cel puțin două programe de masterat care pregătesc studenți chiar pentru domeniul de performanță energetică a construcțiilor. „Avem cursuri unde predăm metodologia de calcul – am început să început să predăm MC001 revizuită. Știm că a fost bazată pe standardele europene și avem o bază serioasă științifică. Avem prin asociațiile profesionale pe care le gestionăm o serie de cursuri de formare profesională – formăm auditori energetici. Avem și oportunități pentru specialiști care vor să se formeze în continuu”, a declarat conf. Dr. Lungu, care este și reprezentant al Ordinului Auditorilor Energetici.
Există încă metode de a eluda legea
Prof. univ. dr. Emilia-Cerna Mladin, Universitatea Politehnică București, președintele Asociației Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România, a atras atenția că există încă dezvoltatori care nu respectă standardele nZEB, deși au trecut câțiva ani de când a fost definit în lege ce înseamnă acest concept. „Dezvoltatorii nu au vrut să știe – au lăsat lucrurile să curgă și au așteptat momentul critic când nu au mai avut încotro. Mă bucur că aveți reprezentanți ai unor companii responsabile care știu ce înseamnă să te conformezi cerințelor momentului. Sunt foarte mulți dezvoltatori care și în momentul de față – îi cunosc direct – construiesc clădiri noi în 2021 fără să respecte cerințele clădirilor cu consum aproape zero de energie, așa cum au fost ele definite din 2016 pentru că noua metodologie nu a intrat încă în vigoare”, a spus prof. Mladin.
Pe de altă parte, profesorul a remarcat că autoritățile locale nu sunt pregătite să ceară documentația necesară, să o verifice și nici să dea avize de construire după ce s-a asigurat că o clădire va îndeplini aceste cerințe. „Atunci când dorești un aviz de construire a unui imobil trebuie să dovedești că vei construi la nivel nZEB. Nu este vorba de detalii de proiect, ci la nivel de principii. La nivelul actual nu se cere decât un studiu extrem de superficial”, a spus Mladin, arătând că de multe ori la recepția clădirii se constată că nu este nZEB. „Companiile internaționale care nu își permit să coboare ștacheta se plâng că ei sunt nevoiți să construiască scump în timp ce alții se strecoară și construiesc cum vor ei. Nu sunt clădiri nZEB, nimeni nu le verifică și se construiește în continuare așa”, a arătat profesorul.
La rândul său, Anca Ginavar, director general în Direcția Generală Dezvoltare Teritorială – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a explicat că un raport de conformare la momentul autorizării nu poate să existe, dar că legiutorul împreună cu cei interesați trebuie să vadă ce anume se dorește pe parcursul fiecărei etape – la momentul autorizării, recepției și execuției. „În momentul în care execut lucrarea, trebuie să am atunci un proiect tehnic complet și să am certitudinea că este nZEB. La momentul autorizării nu pooate să existe decât o promisiune fie ea într-un sens corect. Aici trebuie o clarificare – când trebuie statul să verifice, cu cine și pe baza a ce”, a subliniat Ginavar.
Ce spun dezvoltatorii
Project Directorul Skanska Romania Andrei Ivan a subliniat că este nevoie de o schimbare de mentalitate atunci când concepi un proiect de construire. Ivan a explicat că, potrivit noilor reguli, optimizarea energetică se va face în faza de proiectare, atunci când se schițează prima dată o volumetrie și dezvoltatorul se gândește de unde să producă acel 30% de energie on-site și care ar fi orientarea clădirii în funcție de punctele cardinale.
Proiectanții de instalații trebuie să proiecteze lucruri pe care le ofere arhitectului ca să construiască apoi volumetria – ceea ce înseamnă în principiu o schimbare de paradigmă față de trecut, unde se pornea de la volumetria propusă de arhitect și apoi se ofereau soluții de către ceilalalți experți.
„Dacă în trecut, un arhitect îți propunea o volumetrie și apoi o duceai la ceilalți specialiști – ingineri de instalații, electrice și așa mai departe, vedem cel puțin în cazul nostru că regândim conceptele – se schimbă ordinea priorităților. Avem specialiști prin firmele de specialitate, dar e nevoie de creșterea competențelor atât la ei, cât și la noi, și mai ales în aparatul administativ ca să vorbim de aceiași parametri. Vestea bună e că nu mai suntem singuri. Majoritatea dezvoltatorilor se orientează pentru schimbarea conceptului și asta duce la creșterea numărului de specialiști”, a declarat expertul.
Beatrice Dumitrașcu, CEO Residential Division, One United Properties, a exemplificat o serie dintre soluțiile pe care compania pe care o conduce le-a folosit. Ea a menționat că One United a folosit oportunitățile nZEB pentru a construi clădiri premium și pentru a le poziționa pe piață într-un mod diferit. „Noi am mers întotdeauna pe pionierat. Să avem clădiri ventilate, să avem certificate green, să folosim pompele de căldură, cum folosim acum la One Peninsula, să ne uităm către nZEB încă de la început. (…) Nu încercăm să reducem costurile doar cu 30%, ci cât mai mult. La sfârșitul zilei, vrei să optimizezi: nu te uiți la legislație așa cum ți se impune ea, ci faci toate eforturile care țin de tine pentru ca la final să ai costurile cât mai mici. La final ăsta este diferențiatorul, te duci către potențialul client și îi spui: eu îți construiesc ceva sustenabil și ai costuri mai mici. Taxele tale pot fi mai mici, poți avea un acces la creditare mult mai bun pentru că băncile se uită la astfel de beneficii pe care le dau dezvoltatorii și susțin prin a face proiecte speciale pentru aceștia”, a explicat ea.
ROGBC: Nu o povară, ci o oportunitate
Directorul executiv al Romania Green Building Council (ROGBC), Monica Ardeleanu, susține că implementarea standardului nZEB este o oportunitate de a construi mai bine decât au făcut-o până acum, pentru mediul înconjurător, pentru planetă, dar și pentru oameni, ținând cont că el aduce beneficii pentru sănătate și confort. „Cei care își certifică clădirile cu certificate Green Homes, după 1 ianuarie 2021, trebuie să fie conforme cu legislația și noi vrem să ne asigurăm că legislația este pusă în aplicare din faza de proiectare și mai departe în faza de execuție”, a explicat Ardeleanu, despre certificările pe care ROBG le oferă pentru a atesta clădirile verzi.
La rândul său, Andrei Ivan a spus este nevoie ca dezvoltatorii să poată dovedi faptul că ei construiesc clădiri verzi. „Este un cost pe care trebuie să ți-l asumi de la început. Utilizatorul final nu plătește de la început aceste costuri. (…) Dacă esti un dezvoltator responsabil, nu este doar la nivel reclarativ. Este un calcul pe care îl facem la nivelul conceptului cu impactul amprentei de carbon”, a spus el. Ivan a menționat că dezvoltatorii au nevoie de la producătorii de materiale de fișa tehnică a produselor care să ateste impactul amprentei de carbon, în caz contrar aflându-se în imposibilitatea de a dovedi că respectă standardele. Una dintre provocări pentru dezvoltatori este lipsa acestor produse și Skanska încearcă să găsească producători care pot oferi aceste fișe, fiind mai dificil de găsit pentru fier, dar din ce în ce mai ușor pentru beton.
Puteți urmări întreaga dezbatere aici:
1,4 miliarde de lei pentru creșterea eficienței energetice în clădirile publice
Proiect pilot PATRES: Prima grădiniță din Brașov care devine prosumator
