"In Romania, birocratia este ingrozitoare, ca sa nu mai vorbim despre inexistent a unor specialisti care sa intocmeasca proiecte prin care se pot atrage fonduri europene pentru protec tia mediului." Acestea sunt cele mai mari piedici pe care primarul Pitestiului le intalneste odata cu fiecare tentativa de "a inverzi" orasul. Nu-i problema, ne spune el. Cu ajutorul banilor si al unei prese vioaie, la care adauga propriile eforturi de a deveni un ecologist convins, Tudor Pendiuc spera ca va reusi sa modernizeze tehnologiile si… mentalitatile.
Green Report: Care erau cele mai mari probleme de mediu cu care se confrunta Pitestiul inainte de mandatul dv.?
Tudor Pendiuc: Inainte de mandat, municipiul avea probleme cu statia de epurare, alimentarea cu apa, canalizarea, densitatea prea mare a traficului pe axa centrala a municipiului, cresterea numarului de masini, depozitul pentru deseuri menajere, modernizarea parcurilor. Alta problema a fost asigurarea rezervei de apa, insa aceasta a fost rezolvata prin construirea de puturi forate la mare adancime in fiecare cartier al orasului. Important este ca, desi la unele proiecte se lucreaza inca, obstacolele cele mai mari au fost depasite.
Cum stau lucrurile in prezent la aceste capitole?
Alimentarea cu apa si canalizarea au fost realizate pe 30 de strazi in Pitesti, pe o intindere de circa 45 de kilometri. Investitia pentru acest proiect a avut o valoare de 40 de milioane RON. Pentru modernizarea parcurilor am investit, anul trecut si anul acesta, prin fonduri proprii si fonduri atrase, 4 milioane RON. Pentru marirea capacitatii statiilor de epurare si tratare si pentru modernizarea canalizarii si a retelei de apa potabila am beneficiat de un buget de 40 de milioane de euro, cu sprijinul finantarii ISPA. De asemenea, au fost construite statii de masurare a gradului de poluare in diferite puncte ale municipiului, investitie pe care a suportat-o Agentia pentru Protectia Mediului, filiala judeteana. In ceea ce priveste statia de epurare, aceasta ar trebui sa fie finalizata la inceputul anului viitor, insa, dupa cum se misca birocratia europeana, am impresia ca proiectul va fi terminat abia in 2010. Aceasta este marea dificultate in ceea ce priveste accesarea fondurilor europene.
Birocratia este cel mai greu obstacol pe care-l intampinati in desfasurarea activitatii?
Birocratia si lipsa unor specialisti care sa conceapa proiectele pentru accesarea fondurilor europene. Birocratia exista in toata Europa, insa in tara noastra este de-a dreptul ingroztoare. Avem aceleasi norme ca restul europenilor si, cu toate acestea, stadiul scazut de dezvoltare in care se afla Romania determina modul greoi in care se misca lucrurile. La noi, nu legislat ia este cel mai greu de schimbat, ci mentalitatea,
obiceiurile si practicile. Din cauza birocratiei excesive nu avem inca un depozit ecologic pentru deseurile menajere. In 2000 am realizat o licitatie, a fost castigata de o firma, iar aceasta n-a venit sa-si puna in
aplicare proiectul pentru construirea depozitului. In prezent, datorita unor fonduri europene pe care le-am castigat, proiectul unui depozit ecologic este in curs de realizare.
Cum incercati sa schimbati mentalitatea pitestenilor?
O campanie de constientizare si de informare in randul cetatenilor nu mi s-ar parea eficienta din punct de vedere financiar. In schimb, prin presa noastra, care este extraordinar de vioaie si receptiva la problemele si perspectivele orasului, am realizat multe informari constructive. Sigur ca o campanie realizata de niste specialisti ar putea avea efectele dorite, insa, pana fac ei analiza, eu realizez deja informarea.
Exista piste pentru biciclisti in Pitesti? Aveti in desfasurare sau in plan proiecte pentru diminuarea poluarii generate de autovehicule?
Pistele de bicicleta… aceasta este marea noastra durere. Nu exista piste special amenajate, dar exista zone ale municipiului care permit asa ceva si care ar putea fi realizate. In momentul de fata cautam solutii pentru a rezolva aceasta problema prioritara. 10 milioane RON este valoarea sumei prevazute in bugetul din acest an pentru cautarea acestor solutii.
In noiembrie 2007 a fost inaugurata centura municipiului. Masinile de tonaj mare au fost eliminate din centrul Pitestiului, lucru care a ajutat mult la diminuarea poluarii aerului. Transportul public in Pitesti va fi modernizat incepand cu jumatatea lunii februarie a acestui an. 80 de autobuze noi vor completa lista celor 30 deja existente pe care le detine, in prezent, societatea de profil din Pitesti. Din punct de vedere ecologic, cele 80 de autobuze corespund in totalitate standardelor europene.
Fata de 1990, parcul auto al Pitestiului a crescut de 510 ori. Cu toate acestea, Pitestiul se distinge de celelalte orase printr-o circulatie fluida. Nu sunt de ajuns cele cinci sensuri giratorii pe care le-am construit. Mai avem nevoie de parcari. Pe axele principale si secundare ale Pitestiului am ingustat, pe alocuri, trotuarul si am realizat parcari. Una dintre pietele municipiului este construita cu parcare supraterana. A mai fost construita si o parcare subterana deasupra careia au fost amenajate terenuri de sport si locuri de joaca pentru copii. Mai avem, in prezent, scoase la licitatie construirea unei par cari supraterane si a uneia subterane.
Esential este faptul ca toate proiectele in vederea autori zatiilor pentru birouri, cladiri comerciale si chiar locuinte trebuie sa fie prevazute cu locuri de parcare. Daca se construieste un bloc cu 10 apartamente, de exemplu, trebuie construite si 10 locuri de parcare. Este o norma pe care Primaria Munici piului Pitesti o impune cu strictete, desi aceasta este prea putin respectata in Romania.
In ceea ce priveste transportul rutier, in urmatorii doi ani vom investi 70 de milioane RON in sistematizarea de intersectii, pasarele, pasajesi parcari.
In final, cum incercati dumneavoastra ca om, nu ca autoritate, sa fiti prietenos cu mediul?
In primul rand, a fi dusman cu mediul inseamna a fi dusman cu tine insuti. Pentru mine, cel mai important e sa incerc sa consum cat mai multe produse organice si sa-mi folosesc cat mai putin masina. Ce-i drept, functia pe care o detin transforma masina intr-un rau necesar, intr-un mijloc de transport inevitabil. Cu toate acestea, incerc sa fac cat mai multa mis care, mai ales in timpul meu liber, si sa ma deplasez cu masina doar atunci cand este nevoie. Pana la urma, daca vreau sa fiu sanatos, trebuie sa traiesc intr-un mediu sanatos.
