Propunerile tehnice ale experţilor şi ale societăţii civile la noul Cod Silvic sunt parcă cenzurate de viziunea proprie a autorităţilor, astfel rămânem cu acelaşi sistem ineficient de combatere a exploatărilor ilegale, avertizează activiştii de mediu ai WWF România.
În viziunea acestora, procesul independent de conturare a noului Cod Silvic „pare, din păcate, mai mult o iluzie„, în condiţiile în care autorităţile „trebuie neapărat să iasă din zona de confort şi să ducă la capăt reformele deja asumate la nivel declarativ„.
„Rămânem cu acelaşi sistem ineficient de combatere a exploatărilor ilegale, în care vom vedea în continuare pădurari atacaţi de hoţii de lemne, comunităţi locale lipsite de accesul la resursele de care depind şi o birocraţie sufocantă ce anunţă falimentul întregului sector forestier. Mai mult, riscăm să rămânem cu mai puţine păduri, să asistăm la o liberalizare a tăierilor, să dăm startul unui un nou val de <<împroprietăriri>> din pădurile statului şi să renunţăm la practicile responsabile care asigură o buna protecţie a mediului si a conservării biodiversităţii„, susţine Radu Vlad, managerul programelor forestiere la WWF România.
Potrivit unui comunicat de presă al organizaţiei de mediu, prima schiţă a proiectului care ar trebui să stea la baza elaborării noului Cod Silvic nu ia în calcul direcţiile strategice adoptate recent prin Strategia Naţională pentru Păduri (SNP 30) a României.
Activiștii spun că lipsesc reformele administrative necesare pentru silvicultura românească, dar se regăsesc în schimb o serie de derapaje importante de la principiile gestionarii durabile a pădurilor. „WWF s-a implicat activ în procesul participativ, coordonat de mediul academic, care a fost chemat să pună pe masa autorităţilor cele mai bune soluţii tehnice. Ne intrigă însă faptul că, deşi o bună parte a echipei de proiect a fost implicată chiar în elaborarea SNP 30, schiţa proiectului nu vine nici măcar cu soluţii la problemele semnalate deja şi nu ia în calcul recomandările incluse în rapoartele intermediare elaborate anterior în cadrul aceluiaşi proiect„, precizează sursa citată.
Reprezentanţii WWF România au întocmit şi o listă a principalelor aspecte care produc îngrijorare în ceea ce priveşte prevederile din noul Cod Silvic al României.
Se protejează furtul cu acte în regulă
Primul amendament face referire la faptul că se păstrează şi se extinde pragul „buclucaş” de 10 mc, prin care se tolerează şi se protejează „furtul cu acte în regulă”.
„Menţine pragul minim aberant de 10 mc pentru a sancţiona ca infracţiune silvică transportul materialelor lemnoase fără avizul de însoţire, deşi datele statistice demonstrează că cel mai frecvent mod de operare este în prezent fraudarea documentelor specifice în ceea ce priveşte volumele de lemn transportate. Aşadar, statistic, un operator riscă doar o amendă modică (200-1.000 euro) pentru doar 1 din 100 de transporturi dacă <<greşeşte>> declararea volumului cu mai puţin de 10 metri cubi, în plus, per transport. Cine şi-ar mai lua bilet de autobuz dacă amenda ar fi mai mică decât preţul biletului, iar controalele ar fi extrem de rare şi orientate la întâmplare sau, eventual chiar discreţionar? Mai mult, acest prag este replicat şi în cazul furtului de lemn, al tăierilor fără drept sau al distrugerilor provocate vegetaţiei. Având în vedere că se pot transporta circa 3 mc cu o camionetă, înseamnă că un pădurar trebuie să prindă un hoţ de patru ori la rând într-un an pentru a putea atrage răspunderea penală. Riscăm să asistăm la o creştere a violenţelor împotriva personalului silvic, mai ales în contextul scumpirii energiei şi al scăderii puterii de cumpărare a populaţiei”, explică specialiştii.
Un alt aspect considerat negativ este că prin noua schiţă de proiect se va permite recoltarea de masă lemnoasă în avans. „Sistemul silvic actual al recoltelor de lemn se bazează pe principiul continuităţii, potrivit căruia un proprietar nu are voie să exploateze mai mult lemn decât creşte pădurea într-un an. Conform prevederilor schiţei de proiect se va permite recoltarea în avans. Fără adăugarea unor limite clare de aplicare se subminează acest principiu esenţial în definirea unei gestionări durabile a pădurilor. Exploatarea în avans a posibilităţii anuale poate fi exceptată strict pentru anumite staţiuni în care sunt probleme recunoscute cu regenerarea naturală din cauza periodicităţii mari a fructificaţiei arborilor (e.g. stejărete) şi doar cu verificarea prealabilă şi aprobarea autorităţilor„, notează organizaţia de mediu.
Totodată, WWF România susţine că legislaţia propusă va da „undă verde” retrocedării din pădurile publice, comunităţile dependente de pădure vor trage din nou „lozul necâştigător” prin nefacilitarea accesului acestora la resursele oferite de pădure, şi se ignoră cu desăvârşire orice preocupare pentru menţinerea celor aproximativ 500.000 hectare de păduri din afara fondului forestier naţional, pentru că „nu va mai exista obligaţia tratării lor ca pădure”.
Documentul lansat în dezbatere este pentru moment o primă schiţă de la care să pornească dezbateri aplicate, iar WF solicită ca aprobarea acestuia să nu se realizeze prin Ordonanţă de Urgenţă, ci sa treacă prin procedură parlamentară, unde problemele existente pot fi remediate.
Citește și: Raport ONG. Tăierile ilegale de păduri din ariile protejate Natura 2000 s-au întețit
