Publicația Green Report, cu sprijinul KPMG România, Kaufland România, Lild România și Nespresso, a organizat, miercuri, 18 mai, la sediul KPMG România, din Șoseaua București-Ploiești 89A, conferința “Risipa alimentară și criza de alimente”.
Evenimentul a strâns laolată reprezentanți ai administrației centrale, mediului de afaceri și societății civile: Ionuț Nica – Șef Serviciu Industria Alimentară și Produse Tradiționale, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Paul Anghel – Director General, Direcția Generală Control și Supraveghere Piață și Armonizare Europeană; Roxana Suciu – Environmental and Sustainability Manager, KPMG România; Valer Hancaș – Director Corporate Affairs & Communication, Kaufland România; Dorin Cojocaru – Președinte, Asociatia Patronala Română din Industria Laptelui; Sorin Iorga – Cercetator Științific, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare; Gabriel Sescu – Președinte,Federația Băncilor Alimentare din România; Grégoire Vigroux – antreprenor, co-fondator bonapp.eco.
Deși reducerea și combaterea risipei de alimente ar putea fi una dintre acțiunile majore cuprinse în mixul de măsuri luate pentru evitarea unei crize de alimente în viitorul apropiat sau mai îndepărtat, aceasta este implementată, în majoritatea cazurilor, de marile lanțuri comerciale pentru a respecta normele legislației. Însă această legislație nu se adresează tocmai segmentului care produce cea mai mare risipă alimentară. Astfel, se pune în discuție cât de eficientă este aceasta în atingerea obiectivelor de reducere a risipei alimentare.
Potrivit statisticilor, cel mai mare procent al risipei alimentare se produce în gospodării 49%, urmate de industria alimentară cu 37%, retail cu 7%, alimentația publică 5% și sectorul agricol 2%.
În România, potrivit Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, peste 2 milioane de tone de alimente sunt aruncate la gunoi anual, deși o mare parte dintre acestea ar putea fi consumate. În același timp, potrivit ONU, cantitatea de hrana risipită la nivel național ar fi de 1,35 milioane de tone. Tocmai lipsa unor studii credibile care să furnizeze date reale cu privire la dimensiunea acestui fenomen arată că statul român, prin instituțiile abilitate, nu acordă atenția cuvenită, deși beneficiile economice, sociale și de mediu sunt cunoscute.
Prezent în cadrul dezbaterilor, reprezentantul Ministerului Agriculturii, Ionuț Nica – șef Serviciu Industria Alimentară și Produse Tradiționale, a precizat că instituția caută soluții pentru a eficientiza funcționarea în interiorul lanțului alimentar, astfel încât risipa alimentară să nu se mai producă.
„Dacă un sector nu este foarte bine dezvoltat, încercăm să facem în așa fel încât acele produse să ajungă direct la consumator, prin conceptul lanțului alimentar scurt. Avem de gând să punem în contact diret producătorul agricol cu consumatorul pentru a evita producerea de risipă în zona de producție”, a declarant Ionuț Nica.
De asemenea, Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui, a subliniat că situația actuală, având în vedere criza financiară globală și criza umanitară de la granița României, impune o gestinoare mai atentă a fenomenului risipei alimentare.
“Dacă vom corecta risipa alimentară , o sa avem produse alimentare și mai ieftine pentru că volumul și oferta cresc. Reducând pierderile, cresc randamentele. Reducând neconformitățile scad costurile. Impreună putem găsi cele mai bune soluții ca noi să nu suferim la viitoarea criză alimentară”, a spus Dorin Cojocaru.
Conferința a urmărit să identifice măsurile suplimentare necesare pentru aplicarea mai eficientă a legii anti-risipă alimentară, dar și soluțiile pentru creșterea gradului de tehnologizare a exploatațiilor și pentru eficientizarea producției în vederea reducerea risipei în industria alimentară. Totodată, s-a avut în vedere identificarea de soluții care să asigure accesul unui număr cât mai mare de persoane aflate în dificultate la alimente suficiente și hrănitoare precum și a posibilităților de a educa populația, prin campanii de conștientizare sau de implicare civică.
