Energia generată din biomasă și derivații ei, precum este biogazul, are un potențial imens, având în vedere suprafețele agricole și diferitele tipuri de deșeuri existente, materii prime în producerea acestui tip de energie regenerabilă. Totuși, dezvoltarea acestei nișe a energiei verzi a rămas mult în urmă față de proiectele eoliene și cele fotovoltaice, dar rămâne esențială în vederea echilibrării capacităților energetice.
Evoluția viitoare a sectorului, provocările cu care se confruntă industria, premizele de creștere, dar și rolul pe care îl joacă agricultura ca sursă de combustibil au fost punctele-cheie dezbătute în primul eveniment de acest fel din România, Conferința Națională „Biomasă, Biogaz & Cogenerare – România 2014”, organizat de către GOVNET Conferences.
România are un potențial imens în ceea ce privește biomasa și energia hidro, eu îndrăznesc să spun că un potențial chiar mai mare decât energia eoliană și energia fotovoltaică”, a declarat în cadrul evenimentului Zoltan Nagy-Benge, Membru în Board-ul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
Nagy a semnalat și discrepanța între evoluțiile proiectelor din zona energiei verzi.
Printre toate sursele regenerabile, energia eoliană și energia fotovoltaică au dominat piața și au văduvit celelalte surse, biomasa, biogazul și energia hidro de atenția care le-ar fi cuvenit”, a spus acesta.
Principalul factor care a frânat o dezvoltare similară îl reprezintă costurile considerabil mai mari implicate de un proiect pe biomasă sau biogaz, fie că este vorba de cogenerare sau nu, așa cum a declarat și Șerban Țigănaș, CEO al TEB Energy Business.
Este cea mai mare investiție, 3 milioane – 3 mil și ceva de euro pe MW (referindu-se la o centrală pe biogaz) față de altele care sunt undeva în jur de un milion. Este un efort financiar formidabil”, a spus acesta.
Sfera legislativă și obținerea tuturor autorizațiilor necesare constituie de asemenea impedimente cu care dezvoltatorii de proiecte pe biomasă ori biogaz se confruntă. Pentru Egger Rădăuți, prelucrătorul de lemn din județul Suceava care a inaugurat anul acesta o centrala pe biomasă în cogenerare, cea mai mare problemă a fost procesul de autorizare ale cărui etape s-au desfășurat foarte lent, astfel încât deși procedurile inițiale au fost demarate în mai 2012 obținerea tuturor avizelor a durat un an și opt luni.
În același timp, există anumite neclarități privind subvențiile prin certificate verzi.
Există multe neconcordanțe. Vă dau un exemplu: dacă produci energie electică și termică din biogaz vor fi trei certificate verzi – două pentru energia electrică, unul pentru energie termică. Dacă faci același lucru din gazul de depozit va fi doar un certificat verde. Nu știu pe ce principiu, dar așa ca idee pe viitor. Când am fost la ANRE, a spus că s-ar putea să îl obținem și pe al doilea, dar trebuie să facem noi o documentație să o înainteze ei la Comisia Europeană”, a explicat Liviu Birău, Director Executiv al IRIDEX Group.
Totodată, asigurarea combustibilului necesar operatorilor de centrale care utilizează biomasa este și aceasta o problemă, a explicat reprezentantul ANRE.
Particularitățile producerii energiei din biomasă, din punctul meu de vedere, provin din acest cost suplimentar cu combustibilul. Ceea ce îngreunează planul de afaceri al investitorilor, pentru că, pe lângă faptul că finanțatorii sau băncile solicită, ca la orice proiect, contracte sau înțelegeri privind preluarea energiei, să aibă siguranța că acea energie va fi cumpărată de cineva, contracte pe termen cât mai lung pentru preluarea certificatelor verzi. În cazul biomasei, băncile solicită de obicei și contracte pe termen lung pentru aprovizionarea centralelor”, a adăugat Zoltan Nagy.
Din moment ce în România avem momentan 65 MW (la sfâșitul lui 2013, respectiv 70 MW la finele lui Aprilie 2014) în centrale pe biomasă – și față de acum un an avem dublu ca și capacitate – este foarte, foarte puțin. Nu prea există piață de biomasă”, a concluzionat Nagy.
Un paradox, având în vedere că pe lângă terenurile agricole în lucru mai există aproximativ 800 de mii de hectare de suprafețe necultivate conform Tatianei Preda, Consilier în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar agricultura constituie una din sursele de biomasă (atât din perspectiva deșeurilor agricole, cât și cu privire la culturile energetice), alături de sectorul forestier.
Planul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR 2014 – 2020) include măsuri menite să sprijine investițiile în energie regenarabilă cu fonduri de aproximativ 760 de milioane de euro alocate pentru întregul interval „pentru investiții la nivelul explotațiilor agricole, care vor putea produce și utiliza energii regenerabile pentru consum propriu sau de către agenții economici, alții decât fermierii care vor să proceseze biomasă în scopul obținerii de energii regenerabile”, a detaliat Preda, în timpul conferinței.
Un alt punct de discuție important a fost tehnologia cogenerării care coroborată cu biomasa și biogazul devine o soluție nu doar pentru asigurarea energiei electrice și termice necesare consumului propriu, cum este cazul prelucrătorilor de materie lemnoasă, sau pentru livrarea în rețea, ci și din perspectiva eficientizării energetice care va deveni obligatorie în perioada următoare, strategie în care cogenerarea are un rol determinant.
Dezvoltarea viitoare a industriei depinde și de o mai mare predictibilitate legislativă, care deocamdată naște incertitudini după ce Guvernul a decis să anuleze cotele anuale obligatorii de energie regenerabilă inițiale și să le stabilească anual, precum și de o mai ușoară accesare a finanțărilor. Interesul există, iar investițiile în această zonă vor crește, așa cum anticipează și Mihail Fâcă, Secretar de Stat în Ministerul Mediului și al Schimbărilor Climatice, care, în timpul conferinței, și-a exprimat convingerea că investitorii se vor orienta tot mai mult spre domeniul acesta.
Unul dintre aspectele importante privind dezvoltarea cu succes a unor astfel de proiecte se referă la asigurarea acestora în funcție de stadiul proiectului: de la dezvoltare, construcție și montaj până la stadiul operațional.
În fiecare an, o afacere din 500 suferă o daună majoră, iar aproape jumătate dintre cele care au avut de suferit în urma unui astfel de eveniment nu se mai redeschid”, a declarat Georgiana Popescu, Head of Corporate Risks Insurance Department în cadrul Generali Romania.
Energia produsă din biomasă și derivați ai biomasei, inclusiv biogazul, este singura neafectată de reducerile în schema de sprijin cu certificate verzi. Astfel, energia electrică generată din biomasă este răsplătită cu câte două certificate verzi pentru fiecare MWh produs și livrat, pentru o perioadă de 15 ani. Dacă biomasa provine din culturi energetice (rapiță, soia, floarea soarelui, chiar și porumb), se mai adaugă câte un certificat verde pentru fiecare MWh, la fel și pentru energia electrică produsă în centrale de cogenerare pe biomasă calificate ca fiind de înaltă eficiență.
