România ar putea avea 15 arii urbane naturale în următorii ani, dintre care zece în marile orașe, incluzând și Parcului Natural Văcărești, iar alte cinci vor apărea în București. Proiectul a fost preluat de Guvern și inclus în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Înființarea rețelei de arii urbane naturale beneficiază de fonduri norvegiene pentru următorii doi ani.
Președintele rețelei de Arii Urbane Naturale din România, Florin Stoican, a spus, în cadrul Forumului Orașelor Verzi de la Brașov, că un proiect de lege referitor la ariile naționale urbane se află în acest moment la Camera Deputaților, după ce a trecut de Senat. O astfel de lege ar acorda acestor parcuri un statut situat între spațiile verzi și ariile naturale protejate.
„Vrem să punem bazele acestei rețele prin înființarea altor zece arii naturale în alte zece orașe ale țării și alte cinci arii naturale în București și vrem să mobilizăm societatea civilă ca să susțină aceste arii naturale urbane în folosul cetățenilor”, a menționat Stoican, care a subliniat că biodiversitatea urbană este deja parte în Green Deal și Strategia europeană pentru biodiversitate.
Proiecte și propuneri de parcuri naturale aflate în diferite stadii:
- Parcul Natural Brașovia, un inel verde din jurul orașului,
- Satu Mare propune o arie naturală pe Someș,
- Cluj Napoca propune Est Park, aflat în curs de găsire de soluții pentru amenajare,
- Bistrița propune trei variante: Bistrița Ardeleană, Codrișor Forest sau Dealul Cocoș,
- Piatra Neamț propune muntele Cozla,
- Iași propune zona Ciric,
- Timișoara are trei propuneri – pădurea Verde, Behela și canalele Begăi,
- Oradea –propunerea este o zonă a Crișului Repede,
- Reșița – pădurile din preajma orașului, un inel verde.
Stoican a spus că pentru București au fost inventariate 20 de propuneri din care asociația va selecta cinci. „Este vorba de zone de pe Colentina, Dâmbovița și Pădurea Băneasa, să facem și o rețea a Capitalei. Vorbim despre un trai sănătos, o viață a orășenilor în armonie cu natura, apoi vorbim despre o rețea națională de educație pentru că cele 103 municipii din România înseamnă 48% din populația țării. Văcăreștiul înseamnă pentru București o arie naturală în mijlocul a peste 10% din populația țării. Asta înseamnă că potențialul de educație este extrem de ridicat pentru aceste zone chiar dacă nu au același grad de sălbăticie ca cele din munți sau din Delta Dunării”, a menționat Stoican.
În ceea ce privește Parcul Văcărești pe care asociația îl administrează și a făcut advocacy pentru înființarea sa, Stoica a spus că avizarea durat aproximativ cinci ani. Cu toate acestea, piedicile legislative au făcut procesul destul de dificil, iar asociația a administrat parcul chiar și perioadele în care legislația a fost deficitară. În acest moment, Primăria va urma să devină administratorul parcului, iar asociația partener.
În Parcul Văcărești au fost implementate 15 proiecte, cu finanțări de 350.000 de euro, bani exclusiv din surse private. Parcul a avut 50.000 de vizitatori, iar dintre aceștia 10.000 erau copii care participau, înainte de pandemie, la proiecte ale asociației.
Citește și: Cum vrea Brașovul să atingă noi ținte privind reducerea emisiilor cu 55% până în 2030
Proiect pilot PATRES: Prima grădiniță din Brașov care devine prosumator
Forumul Orașelor Verzi: Brașovul devine capitală verde europeană timp de o săptămână
