Locuitorii din comunele din jurul Bucureștiului sunt adesea orășeni mutați din Capitală în mult-visatele case „pe pământ”, în căutare de aer liber, de verdeață și de locuri mai prielnice pentru crescut copii. Casele nou construite din comunele din Ilfov, dar și din Giurgiu au fost cumpărate de bucureștenii care și-au cheltuit toate economiile sau s-au împrumutat la bănci doar pentru a nu mai trăi la bloc.
Pentru acești oameni din Joița, Bâcu și Ciorogârla, vestea că lângă casele lor se va face un SMID – Sistem de Management Integrat al Deșeurilor – a căzut ca un trăsnet. Unii dintre ei și-au luat copiii și s-au mutat în plină pandemie pentru a scăpa de viața în apartamentele de bloc, cu credite la bănci pe zeci de ani.
Majoritatea celor care locuiesc acum aici au studii superioare și un înalt nivel de pregătire, așa că au înțeles că SMID-urile trebuie să fie realizate și că Ilfovul are nevoie de unul. Ceea ce i-a pus pe jar a fost însă felul în care Consiliul Județean – CJ Ilfov a parcurs etapele prin care demara proiectul pentru construirea SMID-ului din Ciorogârla, fără ca terenul pe care voia să îl achiziționeze să îndeplinească măcar jumătate din condițiile general valabile pentru o astfel de lucrare. Ei spun că viețile, sănătatea, valoarea proprietăților vor fi influențate negativ de apariția SMID Ilfov, la doar 255 de metri de casele lor, și la 1 kilometru de zona de protecție sanitară ARCUDA, de unde se captează apă pentru București.
Potrivit Ordinului Ministrului sănătății nr. 119/2014, cu modificările și completările ulterioare, distanțele minime față de zonele locuite pentru construcția de depozite de deșeuri periculoase și nepericuloase sunt de 1.000 m și pentru instalații de incinerare a deșeurilor periculoase și nepericuloase sunt de 500 m.
Potrivit proiectului de realizare a SMID, în jur de 150 de maşini de gunoi pe zi ar trebui să fie descărcate acolo. Anual, circa 200 de mii de tone de deşeuri ar fi urmat să fie procesate în acest loc, adică aproape o cincime din cât produce Bucureștiul.
Pentru fermă, legea impune 500m, dar pentru groapă de gunoi?
Terenul care face parte din unitatea teritorială Ciorogârla, în Ilfov, este la limita județului Giurgiu și mai apropiat de casele din comunele Joița și Bâcu care sunt în cel de-al doilea județ. Oamenii spun însă că au fost induși în eroare că SMID-ul va fi în Ciorogârla și nu îi va afecta, însă au rămas șocați când au aflat că, de fapt, va fi la mai puțin de 300 de metri de locuințele lor.
„Ei spuneau că e în Ilfov. Aici este județul Giurgiu, dar peste râu este Ilfov. <<Nu e la voi. E în Ilfov>>, ne spuneau. Când au înțeles oamenii din Joița și Bâcu că ei vor fi cei mai afectați s-au mobilizat și ei”.
„Știau toți și nu ne-au spus. Noroc cu consilierii de la Ciorogârla, o doamnă de la USR care a aruncat bomba. Mă uitam la reacțiile oamenilor care aflau când am mers la strâns semnături. Mă uitam la un domn, ditamai omul la 50 de ani, mi-a zis: <<Dvs glumiți, nu-i așa?>>, <<Nu, domnule, nu glumim>>. Se uita în jur să vadă dacă nu e la camera ascunsă”. Mulți dintre ei s-au mutat tocmai din cauza gropilor de gunoi nemirositoare. Că asta urma și noi să avem”, povestește o localnică din Joița care s-a mutat din București, împreună cu cei patru copii.
„Noi am vrut să ne mutăm din București ca să fim aproape de natură. Iubim natura. Am căutat locul ăsta și ne-a plăcut ce am găsit aici. Este o zonă frumoasă. Eu și soția suntem pe jumătate ingineri horticultori. Pământul de aici este bun, este roditor. De ce să strici pământ bun?”.
„Veștile acestea ne-au făcut foarte mult rău. Nu am dormit de când am aflat. Am făcut toate eforturile, dar ne-am unit. Noi ne-am băgat toate economiile în casa aceasta. Este foarte greu să îți vezi planurile de pensie năruite și să te gândești că în această perioadă trebuie să o iei de la capăt”.
Un alt cetățean pe care l-am întâlnit pe străzile din Joița ne-a mărturisit că este împotriva SMID-ului și că a semnat petiția împotriva acestuia. „Eu sunt medic veterinar și știu că legea prevede ca pentru o fermă de vaci să ai distanță de cel puțin 500m față de ultima casă. Ori aici distanța e de 255 m față de groapa de gunoi”.
„Noi ne-am mutat în martie din București. Am zis să venim să stăm cu copiii aici. Cum e posibil așa ceva? Ai credite pe 30 de ani, nu-ți va mai valora nimic proprietatea. Nu mai zic de îmbolnăvit copiii că nu o să poți să stai cu copiii în mirosurile de aici. Adică tu distrugi viețile a nu știu câte familii, fără să dai doi bani”.
„La Cluj, am trecut pe lângă CMID. Scria CMID mare și era la cel puțin 3 km de orice așezare omenească. Este între dealuri, așezat strategic ca dacă bate vântul nu duce mirosul, curățenie în jur”.
Oamenii s-au plans însă și de atitudinea sfidătoare a autorităților. „Ne-au spus – veniți și cu soluții. Or, noi să venim cu soluții?”
„Ne-am întâlnit la Ciorogârla cu doi reprezentanți ai CJ Ilfov. Lumea i-a întrebat cum își permit să cumpere acest teren și ei au zis <<Ce? Asta e discuție?>> Dar a sărit toată lumea: <<Atunci care e discuția?>> Parcă vorbești cu roboți, nu cu oameni. M-am bucurat că s-a ridicat comunitatea și au fost oameni care au știut partea legislativă, administrativă. Punct cu punct a fost destrămat tot acel raport care a stat la baza achiziționării terenului. Cartierul ăsta nici nu era menționat în raport. Se menționează că proprietarul terenului nu a pus la dispoziție certificatul de urbanism după care jos sau mai sus se menționează – se contraziceau singuri în raport”.
„Ce o să faceți cu mașinile de gunoi – 150 – 180 de mașini pe zi? <<O să facem și drumul>>. Când vine mașina de gunoi pe aici, știi. Curge levigatul ăla peste tot”.
Oamenii spun că au acționat ca la carte și sunt dispuși să ajute și alți oameni din țară aflați în situații asemănătoare. „Dacă mai pățesc și alte comunități, e bine, ținând cont că drumul e bătătorit, să știe care sunt pașii ca să nu mai piardă timpul”.
„Pe noi nu avea cu ce să ne aibă la mână, nu eram pe ajutor social, nu aveau instrumentul de presiune”.
Cetățenii nu au de gând să renunțe. „Nu îi lăsam de capul lor. Acționăm ca o armată de albine, înțepăm pe toate părțile”.
„(1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.
(2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.
(3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător”. Constituția României, art. 35
Desfășurător
Toată afacerea a pornit când CJ Ilfov, condus de liberalul Hubert Thuma, a adoptat în data de 28 iulie 2021, un proiect de hotărâre pentru aprobarea raportului de evaluare – Teren extravilan Comuna Ciorogârla și aprobarea constituirii unei comisii de negociere în vederea achiziției celor două loturi de teren necesare pentru realizarea proiectului „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în județul Ilfov”.
Oamenii însă se plâng că nici nu au știut de această hotărâre (deși ea ar fi trebuit să fie pusă în dezbatere publică) decât după data de 10 august când un consilier local a tras semnalul de alarmă. Atunci oamenii s-au unit, s-au mobilizat într-o acțiune fără precedent și au luat cu asalt CJ Ilfov, depunând petiții cu peste 2.500 de semnături împotriva proiectului și o plângere prealabilă pentru anularea hotărârii de constituire a comisiei pentru achiziția terenului, cu ajutorul unui avocat.
Ulterior, oamenii au primit informația „pe surse” că, de fapt, proprietarul terenului – Cosmin Olăroiu – nu ar vrea să mai vândă imobilul.
În data de 17 august, CJ l-a invitat pe proprietarul celor două loturi să participe la procedura de negociere a condițiilor de cumpărare a terenurilor care urma să aibă loc în data de 20 august. Numai că, pentru acea negociere, în jur de 70 de cetățeni din cele trei comune depuseseră și ei solicitări de participare. Ulterior, CJ a anulat procedura. „Ca urmare a faptului că proprietarul terenului a transmis în scris că nu intenționează să vândă cele doua loturi, se anulează organizarea procedurii de negociere”.
CJ Ilfov nu a uitat însă să menționeze că, dacă nu realizează SMID, pierde definitiv finanțarea europeană alocată, iar „obligația de a achiziționa echipamente de colectare separată și transport a deșeurilor precum și pentru realizarea unor instalații de tratare va reveni exclusiv UAT-urilor, fapt ce va conduce în mod direct la creșterea tarifului pentru serviciul de salubrizare, peste nivelul de suportabilitate a populației din județul Ilfov”.
Autoritatea le-a reamintit cetățenilor, la acest punct, atât cuantumul amenzilor, cât și al procedurilor de infringement din partea UE și a subliniat că va continua demersurile pentru realizarea unui SMID.
„Eu nu vând”
„Eu nu vând, nu am cu cine să negociez dacă nu vând”, a declarat ulterior Olăroiu pentru Observator.
Aceeași informație o avea și primarul din Ciorogârla, Victor Niculae, când l-am vizitat vineri la Primărie. „Afacerea a picat. (…) Am vorbit cu domnul președinte Thuma care, când a auzit că e la 300 de metri de casele oamenilor, nici nu a mai vrut sa audă restul”, ne-a declarat Niculae, care a fost destul de rezervat, fiind coleg de partid cu președintele CJ Ilfov, Hubert Thuma (PNL), dar care ne-a mărturisit de la început că se opune proiectului.
Roxana Maria Tenciuc, consilier local Ciorogârla din partea USR PLUS, a subliniat însă că una dintre probleme a fost aceea că nu a existat niciun fel de dezbatere publică în acest sens și că au existat mai multe propuneri pentru construirea SMID – în Ciorogârla, Cernica și în Popești-Leordeni. „Noi am cerut CJ ca în următoarea ședință să anuleze hotărârea privind înființarea comisiei de achiziție a terenului”, ne-a spus Tenciuc.
Se respinge plângerea
După demersurile și presiunile făcute de cetățeni, CJ Ilfov a publicat sâmbătă o convocare pentru o nouă ședință joi, 26 august. La punctul 14 pe ordinea de zi, se regăsește „proiect de hotărâre privind soluționarea plângerii prealabile nr. 12261/17.08.2021, împotriva Hotărârii CJ Ilfov nr. 123/2021 privind aprobarea raportului de evaluare (…) și aprobarea constituirii unei comisii de negociere în vederea achiziției celor două loturi de teren (…)”.
Formularea este însă suficient de ambiguă ca să nu înțelegem ce se va întâmpla mai departe. Reprezentantul a 108 cetățeni din Joița, avocatul Silviu Bubulică, ne-a declarat însă că din punct de vedere juridic situația este neobișnuită.
„Nu am mai întâlnit în practica mea de avocat o situație în care o autoritate publică locală convoacă consiliul (….) ca să respingă o plângere. Treaba asta o face una dintre direcțiile implicate – juridică sau direcția de specialitate care e responsabilă de obiectul plângerii (…)”, a atras atenția Bubulică.
Pe de altă parte, avocatul a mai subliniat că introducerea pe ordinea de a unui proiect de hotărâre care să vorbească limitat despre respingerea plângerii prealabile nu rezolvă situația. În condițiile în care proprietarul nu vrea să vândă, hotărârea CJ nr. 123 a rămas fără obiect.
„Toată lumea este de acord să avem SMID, inclusiv cei 108 clienți ai mei, și mulți alții care nu aderat în mod oficial. Ei nu resping idea de SMID în Ilfov, dar nu acolo. <<Nu oriunde în altă parte, doar nu la noi>> – nu asta este opinia lor”, a menționat avocatul, subliniit că oamenii vor respectarea normelor pentru realizarea SMID.
„Opinia mea ca jurist este că acolo este o dovadă de superficialitate”, a subliniat Bubulică, arătând că nu se renunță la ideea acțiunii în instanță decât dacă CJ va revoca sau anula hotărârea nr. 123.
„Proprietarul nu ar fi renunțat dacă nu trimiteau oamenii din zonă, pe data de 19 august, 70 de email-uri la CJ în care cereau să participe la ședința comisiei de negociere și nu trimiteam și eu o scrisoare pe patru pagini. Mergem la instanță pentru că felul în care acționează CJ Ilfov ne trezește suspiciuni cu privire la bunele lor intenții. (…) Până nu vedem negru pe alb că hotărârea a fost revocată (…) sau anulată, mergem în instanță”, a completat Bubulică.
Încercările Green-Report de a obține un punct de vedere de la CJ Ilfov nu au avut succes până la momentul publicării acestui articol.
Referință
Proiectul cuprinzând Planul Județean de Gestionare a deșeurilor 2020 – 2025, pentru județul Giurgiu, preciza condițiile de amplasament pentru instalații noi, și dacă l-am lua ca referință, am observa că situația terenului ales pentru SMID Ilfov ar ridica mari probleme.
- min. 1 km față de prima casă (e va ține seama de PUG/PUZ/PUD, după caz în ceea ce privește dezvoltarea urbanistică a localităților limitrofe pentru următorii 30 de ani);
- terenul să nu fie mlăștinos;
- teren stabil, neinundabil, fără izvoare, cu permeabilitate cât mai mică;
- distanța față de un curs natural, albia majoră a acestuia, să fie cât mai mare;
- aportul de apă de pe versanți să fie cât mai mic;
- teren de preferință cu pante cât mai mici, sub 5%
- să nu fie în zone:
o cu arii protejate şi zone de protecție a elementelor patrimoniului natural şi cultural;
o zone cu izvoare de apa minerală sau apă termală cu scop terapeutic;
o în excavații din care nu este posibilă evacuarea levigatului prin cădere liberă în conductele de evacuare plasate în afara zonei de depozitare;
o în care pot apărea alunecări de teren şi căderi de pământ în mod natural, respectiv în care există posibilitatea apariției acestor fenomene în urma exploatărilor miniere în subteran sau la suprafață;
- acces la utilități: drum acces, alimentare cu energie electrică, retea de preluare a energiei termice si electrice;
- posibilitate de extindere;
- sunt recomandate terenuri neproductive sau slab productive;
- vizibilitatea instalatiilor: cât mai redusă cu exceptia centrelor cu aport voluntar;
Apă pentru bucureșteni de lângă groapa de gunoi
Printre problemele semnalate în cazul proiectului din Ciorogârla:
- Distanța dintre stația de sortare și locuințe ar fi redusă: numai 289 de metri (distanța din raport) și 255 de metri distanță măsurată față de casele din comuna alăturată – Joița;
- Distanța dintre stația de sortare și perimetrul stației de captare ARCUDA, de unde provine apa livrată către 70% dintre bucureșteni, este de doar un kilometri. ARCUDA este zonă protejată sanitar, unde nimeni nu are acces;
- Stația de sortare ar fi prea aproape de râurile Dâmbovița și Ciorogârla;
- Zona este inundabilă;
- Terenul este productiv din punct de vedere agricol (în cazul SMID toată suprafața ar urma să fie betonată);
- Nu există drum de acces – acesta ar trebui construit sau mașinile de gunoi ar trece pe lângă zonele locuite. Intrarea în stație s-ar va face pe la km 23 prin Bolintin Deal, dar mașinile de gunoi nu pot circula pe autostradă.
