Pentru a crește nivelul de ambiție în materie de climă la nivel mondial și pentru a preveni „relocarea emisiilor de dioxid de carbon”, UE trebuie să introducă un preț al carbonului. Acest preț ar urma să fie impus anumitor importuri din țări mai puțin ambițioase din punct de vedere climatic, se precizează într-un comunicat al Parlamentului European.
Parlamentul a adoptat, miercuri, o rezoluție referitoare la un mecanism al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM) compatibil cu normele OMC, cu 444 voturi pentru, 70 împotrivă și 181 abțineri.
Rezoluția subliniază că ambiția sporită a UE în ceea ce privește schimbările climatice nu trebuie să conducă la relocarea emisiilor de dioxid de carbon, deoarece eforturile globale în domeniul climei nu vor avea de câștigat dacă producția UE este transferată către țări din afara UE care au norme mai puțin ambițioase în materie de emisii.
Prin urmare, eurodeputații sprijină stabilirea unui preț al carbonului pentru anumite bunuri importate din afara UE, dacă aceste țări nu sunt suficient de ambițioase în ceea ce privește acțiunile climatice. Acest lucru ar crea condiții de concurență echitabile la nivel mondial, precum și un stimulent, atât pentru industriile din UE, cât și pentru cele din afara UE de a decarboniza în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris.
Eurodeputații subliniază că acest mecanism ar trebui să fie compatibil cu normele OMC și să nu fie utilizat în mod abuziv ca instrument de consolidare a protecționismului. Prin urmare, acesta trebuie să fie conceput în mod specific pentru a îndeplini obiectivele climatice. Veniturile generate ar trebui utilizate ca parte a unui ansamblu de venituri proprii pentru a stimula sprijinul bugetar UE pentru atingerea obiectivelor Pactului verde, adaugă eurodeputații.
Mecanismul ar urma să fie complementar reformei schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS)
Noul mecanism ar trebui să facă parte dintr-o strategie industrială mai amplă a UE și să acopere toate importurile de produse și produse de bază care fac obiectul ETS. Eurodeputații adaugă că, până în 2023 și în urma unei evaluări a impactului, ETS ar trebui să acopere sectorul energetic și sectoarele industriale mari consumatoare de energie, cum ar fi cimentul, oțelul, aluminiul, rafinarea petrolului, hârtia, sticla, produsele chimice și îngrășămintele, care continuă să primească alocări cu titlu gratuit substanțiale și care încă reprezintă 94% din emisiile industriale ale UE.
Eurodeputații adaugă că realizarea unei legături între stabilirea prețului carbonului în cadrul CBAM și prețul certificatelor UE în cadrul ETS va contribui la combaterea relocării emisiilor de dioxid de carbon, dar subliniază că noul mecanism nu trebuie să conducă la o dublă protecție a instalațiilor din UE.
Citește și:
Parlamentul European va solicita o taxă pe carbon asupra importurilor UE
