ONU trage un nou semnal de alarmă, de data aceasta privind oceanele. Potrivit unui raport care nu a fost publicat oficial încă, rezervele de peşte ar putea scădea, pagubele provocate de inundaţii ar putea creşte chiar de 1.000 de ori, până în 2100, şi 280 de milioane de persoane vor fi strămutate din cauza creşterii nivelului mării.
Până acum, Organizația Națiunilor Unite a publicat trei rapoarte speciale în mai puțin de un an. Toate alarmante, acestea s-au referit la obiectivul limitării încălzirii globale la 1,5 grade Celsius, la biodiversitate şi gestionarea terenurilor şi a sistemului alimentar global.
Al patrulea va fi publicat oficial pe 25 septembrie la Monaco, însă AFP a obținut, în exclusivitate, proiectul acestui raport. Potrivit datelor publicate de agenția franceză și citate de lapresse.ca, oceanele ar putea deveni cei mai mari duşmani ai oamenilor la nivel global dacă nu se va face nimic pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Rezervele de peşte ar putea scădea, pagubele provocate de uragane vor creşte şi 280 de milioane de persoane vor fi strămutate din cauza creşterii nivelului mării, potrivit raportului special al Grupul interguvernamental de experţi asupra evoluţiei climatului (GIEC), privind oceanele şi criosfera. În plus, daunele provocate de inundaţii ar putea creşte de 100, sau chiar de 1.000 de ori, până în 2100. Aceste previziuni iau în calcul ipoteza optimistă că încălzirea globală va fi limitată la 2 grade Celsius în raport cu era pre-industrială.
Odată cu creşterea previzibilă a frecvenţei uraganelor, numeroase metropole din apropiere de zone de coastă, dar şi mici state insulare, ar fi inundate în fiecare an începând cu 2050, chiar şi în scenariile optimiste.
„Când observi instabilitatea politică declanşată de migraţiile la scară redusă, tremur la gândul unei lumi în care zeci de milioane de persoane ar trebui să-şi părăsească pământurile înghiţite de ocean”, a declarat Ben Strauss, director al Climate Central, un institut de cercetare cu sediul în Statele Unite.
Raportul prevede de asemenea că 30% până la 99% din permafrost, stratul de sol îngheţat teoretic tot anul, se va topi până în 2100 dacă emisiile de gaze cu efect de seră continuă în ritmul actual.
Permafrostul din emisfera nordică eliberează, sub efectul dezgheţului, o „bombă de carbon” din dioxid de carbon (CO2) şi metan (CH4), accelerând încălzirea.
Topirea gheţarilor provocată de încălzirea globală va da inițial o cantitate prea mare de apă proaspătă, apoi prea puţină, miliardelor de persoane care depind de ea, subliniază, de asemenea, un „rezumat provizoriu pentru factorii de decizie” care va fi discutat de reprezentanţii ţărilor GIEC, care se vor reuni la Monaco începând cu 20 septembrie.
Potrivit raportului, creşterea nivelului mării în secolul următor, „ar putea depăşi câţiva centimetri pe an”, de circa o sută de ori mai mult decât în prezent.
Dacă creşterea temperaturilor este de 2 grade Celsius în 2100, acesta va fi începutul unei „curse înainte” în creşterea nivelului mărilor, a avertizat Ben Strauss.
Michael Mann, directorul Centrului de Științe privind Sistemele Pământului, de la Universitatea din Pennsylvania, a declarat pentru AFP, citat de The Independent, că principala problemă a lipsei acțiunii este ideea că umanitatea poate depăși problemele care vor urma după creșterea nivelului mării.
„Este un subiect tot mai prezent acum în SUA, promovat de optimiștii în materie de tehnologie care cred că inginerii pot găsi o soluție pentru această problemă. Dar Statele Unite nu sunt pregătite nici măcar pentru un metru de creștere a mării până în 2100. Trebuie doar să ne uităm la ce se întâmplat în urma uraganelor Sandy și Katrina, în Houston și Puerto Rico”, a spus acesta.
Raportul va fi publicat după summitul pentru climat din 23 septembrie de la New York convocat de secretarul general al ONU, Antonio Guterres. El doreşte să obţină angajamente mai ferme din partea ţărilor pentru reducerea emisiilor de CO2 în condiţiile în care, în ritmul actual, ele vor conduce la o încălzire globală cu 2 până la 3 grade Celsius până la sfârşitul secolului.
