Organizația Mondială a Sănătății (OMS) își propune să salveze milioane de vieți prin trasarea a noi linii directoare cu privire la reducerea poluării aerului, una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătatea umană, alături de schimbările climatice.
OMS oferă dovezi clare ale daunelor provocate de poluarea aerului asupra sănătății umane, fiind vorba despre concentrații mai mici de particule nocive decât se știa anterior.
Noile linii directoare recomandă alte niveluri de calitate a aerului pentru a proteja sănătatea populațiilor, prin reducerea nivelurilor esențiale de poluanți atmosferici, dintre care unii contribuie și la schimbările climatice.
După o revizuire sistematică a dovezilor acumulate, OMS și-a ajustat recomandările, avertizând că depășirea noilor niveluri de poluare este asociată cu riscuri semnificative pentru sănătate. În același timp însă, aderarea la recomandări ar putea salva milioane de vieți.
Se estimează că expunerea la aer poluat va cauza 7 milioane de decese premature anual. Însumat beneficiile pe care aerul curat le-ar aduce ar însemna milioane de ani pe care oamenii i-ar putea trăi bucurându-se de sănătate.
La copii, riscurile sunt de încetinire a creșterii plămânilor și funcție pulmonară încetinită, infecții respiratorii și astm agravat. La adulți, boala ischemică a inimii și accidentul vascular cerebral sunt cele mai frecvente cauze ale morții premature atribuite poluării aerului și, de asemenea, apar dovezi ale altor efecte, cum ar fi diabetul și bolile neurodegenerative. Poluarea aerului ajunge pe lista riscurilor la fel de importante ca dieta nesănătoasă și fumatul.
Poluarea aerului este una dintre cele mai mari amenințări asupra mediului pentru sănătatea umană, alături de schimbările climatice. Îmbunătățirea calității aerului poate spori eforturile de atenuare a schimbărilor climatice, în timp ce reducerea emisiilor va îmbunătăți la rândul său calitatea aerului. Străduindu-se să atingă aceste niveluri orientative, țările vor proteja atât sănătatea, dar vor atenua efectele schimbărilor climatice.
OMS recomandă niveluri de calitate a aerului pentru șase poluanți, unde dovezile au avansat cel mai mult asupra efectelor asupra sănătății cauzate de expunere.
Când se iau măsuri pentru așa-numiții poluanți clasici – particule (PM), ozon (O₃), dioxid de azot (NO₂), dioxid de sulf (SO₂) și monoxid de carbon (CO), acestea au, de asemenea, un impact asupra altor poluanți dăunători.
Riscurile pentru sănătate asociate cu particule egale sau mai mici de 10 și 2,5 microni (µm) în diametru (PM₁₀ și respectiv PM₂.₅) au, în mod special, relevanță pentru sănătatea publică. Atât PM₂.₅ cât și PM₁₀ sunt capabile să pătrundă adânc în plămâni, dar PM₂.₅ poate pătrunde chiar în sânge, rezultând în primul rând impacturi cardiovasculare și respiratorii și afectând și alte organe. PM este generat în principal de combustibilii folosiți în diferite sectoare, inclusiv transport, energie, gospodăriile, industria și din agricultură. În 2013, poluarea aerului și particulele au fost clasificate ca fiind cancerigene de Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) a OMS.
„Poluarea aerului este o amenințare pentru sănătate în toate țările, dar afectează cel mai mult oamenii din țările cu venituri mici și medii”, a declarat directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Noile linii directoare ale OMS privind calitatea aerului sunt un instrument practic și bazat pe dovezi pentru îmbunătățirea calității aerului de care depinde toată viața. Îndemn toate țările și pe toți cei care luptă pentru a ne proteja mediul înconjurător să le folosească pentru a reduce suferința și pentru a salva vieți.”
Citește și: Cât contează pentru români impactul asupra mediului al materialelor de construcții
