Planul naţional integrat de energie şi schimbări climatice va fi actualizat în perioada 2022 – 2023, în contextul noilor ţinte şi discuţii în desfăşurare de la Comisia Europeană, a declarat, joi, într-o dezbatere de specialitate, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Dan Drăgan, scrie Agerpres.
„Planul de decarbonare propus de Complexul Energetic Oltenia, unul dintre principalii producători de energie electrică pe bază de cărbune, va asigura o tranziţie sustenabilă către o producţie de energie electrică cu emisii reduse de carbon. Acest plan este cuprins în cadrul Strategiei Energetice a României şi în cadrul Planului naţional integrat de energie şi schimbări climatice, unde ne-am stabilit ca ţintă o pondere a energiei regnerabile în total consum de 30,7%. Planul naţional integrat de energie şi schimbări climatice va urma o actualizare la nivelul anului 2022 – 2023 şi, în contextul noilor ţinte şi discuţii în desfăşurare la nivelul Comisiei Europene, cu siguranţă că şi ţinta noastră va fi mai ridicată”, a susţinut Drăgan.
Potrivit acestuia, sursele de finanţare care vor fi disponibile în sectorul energetic în această decadă sunt sume impresionante care vin din Just Transition Fund, din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi din Fondul de modernizare.
„Bani vor fi suficienţi. Cum cineva spunea acum două săptămâni la o altă dezbatere că va ploua cu bani, chiar aşa este. Ceea ce ne dorim este ca actorii din piaţă, cei care efectiv lucrează, dezvoltă şi aduc plus valoare, şă aibă proiecte cât mai mature care să poată fi finanţate prin aceste instrumente”, a explicat Drăgan.
Oficialul Ministerului Energiei a adăugat că, în cursul lunii iunie, România se va conecta pe piaţa spot cu alte trei state – Germania, Austria şi Polonia.
„În acest moment este clară nevoia unor politici şi a unor investiţii specifice în aceste zone şi sectoare pentru a combate pierderea locurilor de muncă asociată politicilor energetice şi de mediu. Pentru aceasta, mecanismul de tranziţie justă va contribui la diversificarea economiei şi la recalificarea şi incluziunea oamenilor din aceste zone afectate. Suntem în curs de a asigura tranziţia de la cărbune la gaze naturale şi energie regenerabilă şi ne dorim atingerea ţintelor climatice la nivelul anului 2030 şi, totodată, a neutralităţii climatice pe care Uniunea Europeană doreşte să o atingă la nivelul anului 2050 (…) Suntem interconectaţi cu ţările vecine, avem o piaţă spot, o piaţă intra-day interconectată. Aşteptăm în cursul acestei luni interconectarea şi cu Germania, Austria şi Polonia pe piaţa spot şi considerăm că ceea ce se întâmplă în acest moment va conduce către un preţ al energiei la nivel european. Pentru a putea avea o economie care să fac faţă acestor lucruri, vor fi disponibile mecanisme de finanţare, inclusiv pentru eficienţa energetică, în cadrul industriei”, a menţionat secretarul de stat.
În viziunea lui Dan Drăgan, dependenţa sectorului industrial de consumul de energie are nevoie, în prezent, de o transformare sustenabilă pentru o scădere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră.
„După cum ştim, tranziţia energetică este şi va rămâne o temă extrem de importantă pentru România. Ţara noastră poate beneficia de avantajele aduse de resursele naturale pentru asigurarea independenţei energetice la un cost cât mai stabil şi redus pentru consumatorul final, dar şi într-un mod prietenos cu mediul înconjurător. La nivelul Uniunii Europene sectorul energetic are un rol central în tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic şi, având în vedere ponderea de 75% de emisii de gaze cu efect de seră, considerăm că reprezintă un aspect şi un sector asupra căruia trebuie să ne aplecăm cu mare atenţie. Există regiuni, sectoare care prin resursele lor naturale şi specificul de activitate generează cantităţi însemnate de dioxid de carbon. Dependenţa lor industrială, care până la acest moment le-a adus bunăstare, necesită astăzi o transformare sustenabilă în urma căreia oameni nu trebuie să sufere din punct de vedere economic şi să nu se simtă abandonaţi”, a afirmat reprezentantul Ministerului Energiei.
Pe de altă parte, potrivit Bankwatch, eliminarea huilei din mixul energetic până în 2032 nu este de ajuns pentru ca România să își poată atinge țintele climatice și să contribuie cu adevărat la diminuarea efectelor de încălzire, spun reprezentanții Bankwatch ca reacție la anunțul Ministrului Energiei și angajamentul luat de România în acest sens în Planul Național de Redresare și Reziliență.
Decidenţi din industria energetică românească analizează, joi, strategiile naţionale, europene şi corporative în domeniu în cadrul ediţiei a VII-a a evenimentului Energy Strategy Summit 2021.
