Trei dintre cele mai mari porturi din Europa, Rotterdam, Antwerp și Ghent, vor fi utilizate pentru a capta și îngropa 10 milioane de tone de emisii de CO2 sub Marea Nordului, în cadrul celui mai amplu proiect de acest gen din lume.
Porturile, care contribuie cu o treime la emisiile de gaze cu efect de seră generate de Belgia, Olanda și Luxemburg, vor fi utilizate pentru a trimite gazele într-un rezervor poros de gresie aflat la aproximativ 3 kilometri sub fundul mării.
Conform estimărilor, proiectul ar putea fi terminat până în 2030, însă amploarea acestuia este fără precedent și stârnește îngrijorări privind modurile în care CO2 va afecta zona subterană, conform guvernului olandez.
Proiectul a fost înscris în lista proiectelor de interes comun ale UE, iar dacă este acceptat va putea primi subvenții. Ținta este de a construi rețeaua de CO2 în Rotterdam până în 2026, iar apoi de a o termina în următorii patru ani pe o conductă transfrontalieră către Antwerp și Marea Nordului prin Ghent.
Emisiile totale ale activităților din porturi reprezintă peste 60 de milioane de tone de CO2 pe an. Scopul proiectului este susținerea tranziției industriei către eliminarea combustibililor fosili și susținerea țintelor stabilite în cadrul Acordului de la Paris.
„Bineînțeles că aș vrea să văd investiții în energie regenerabilă, dar trebuie să fim realiști: atâta timp cât noi ca societate rămânem dependenți de combustibili fosili, stocarea CO2 în subteran ar putea fi o pârghie esențială pentru îndeplinirea țintelor noastre climatice.”, a declarat Mark Saeys, profesor la Universitatea Ghent.
Primul proiect de acest gen a fost dezvoltat în 1996 în largul coastei norvegiene, injectând aproximativ 1 milioane de tone de CO2 pe an într-un spațiu aflat la peste 800 de metri sub fundul mării.
Însă dezvoltarea proiectelor de captare și stocare a CO2 a fost oprită în Europa, din cauza prețurilor ridicate.
