Utilizarea potentialului hidroenergetic amenajabil reprezinta una din directiile principale de actiune ale Strategiei Energetice a Romaniei, convergente cu cele ale politicii energetice a Uniunii Europene, considera ministrul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Ion Ariton. Oficialul roman a subliniat, intr-un interviu acordat "Green Report", fapul ca hidrocentralele reprezinta, inca, cea mai importanta resursa de producere de energie electrica din surse regenerabile si ca un mix de energie echilibrat va oferi sectorului energetic competitivitate si securitate in aprovizionare, cu accent pe utilizarea resurselor interne.
Care este principalul obiectiv al Strategiei Energetice a Romaniei?
Problema energiei este de o importanta vitala pentru orice economie a lumii. In conformitate cu Noua Politica Energetica a Uniunii Europene (UE), energia este un element esential al dezvoltarii la nivelul Uniu-nii. Astfel, pe fondul evolutiilor si al complexitatii din ce in ce mai mari a problemelor cu care se confrunta sectorul energetic mondial, statele si-au stabilit obiective si fundamentat masuri prin care sa se gestioneze eficient aceste transformari.
Obiectivul general al Strategiei sectorului energetic din Romania il constituie asigurarea conditiilor pentru satisfacerea necesarului de energie pe termen mediu si lung, la un pret accesibil, adecvat unei economii moderne de piata si unui standard de viata civilizat, in conditii de calitate, siguranta in alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltarii durabile si corelarea cu politica energie – mediu a Uniunii Europene.
Ce masuri sunt necesare pentru realizarea acestor obiective?
Pentru atingerea acestor obiective este necesara integrarea unei cote tot mai mari de energie electrica produsa din surse regenerabile, avand in vedere tintele nationale obligatorii pentru statele membre, astfel incat UE sa ajunga la o pondere a energiei din SRE in consumul final brut de energie de 20% in anul 2020. Pentru Romania, tinta nationala privind ponderea energiei din SRE in consumul final brut de energie este de 24%, in timp ce nivelul tintei nationale privind ponderea energiei electrice produse din SRE in consumul final brut de energie electrica in perspectiva anului 2020 este de 38%. Asadar, cresterea semnificativa a productiei din SRE va fi determinata de indeplinirea obiectivelor stabilite prin directivele Uniunii Europene, in acest scop fiecare tara aplicand o serie de planuri de stimulare.
Romania trebuie sa incurajeze in mod special investitiile in surse neconventionale de energie, care asigura cresterea sigurantei in alimentarea cu energie si limitarea importului de resurse energetice, in conditiile unei dezvoltari economice durabile si ale unei protejari a mediului inconjurator.
Care este rolul hidrocentralelor in acest sens?
Hidrocentralele de mica si mare capacitate reprezinta in continuare cea mai importanta sursa de producere de energie electrica din surse regenerabile. Potrivit ultimelor evaluari, potentialul hidroenergetic tehnic amenajabil al Romaniei este de circa 32.000 GWh/an. La finele anului 2010, puterea instalata in centrale hidroelectrice era de 6.450 MW, energia pentru anul hidrologic mediu fiind evaluata la 17.340 GWh/an. Astfel, in prezent, gradul de valorificare a potentialului tehnic amenajabil este de 53,83%.
Prin urmare, utilizarea potentialului hidroenergetic amenajabil reprezinta una din directiile principale de actiune ale Strategiei Energetice a Romaniei, convergente cu cele ale politicii energetice a UE, in conformitate cu proiectul Strategiei Energetice a Romaniei pentru perioada 2011-2035, document aflat in dezbatere si care poate fi consultat pe site-ul Ministerului Economiei. Realizarea programului propus de amenajare in continuare a potentialului hidroenergetic, precum si realizarea capacitatilor de productie, mentionate in Planul National de Actiune in Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER), vor asigura cresterea productiei de energie electrica produsa din surse regenerabile (inclusiv hidrocentrale mari) de la 29,2% din total productie in 2009 la 43% in anul 2020, valoare care se stabilizeaza apoi in anii urmatori la circa 42%. Asadar, hidroenergia joaca un rol important in Romania, fiind unul dintre pilonii productiei de energie electrica ai tarii. Pentru viitor, tinand cont de necesitatea atingerii obiectivelor energetice ale UE, cat si de caracterul regenerabil al hidroenergiei, rezulta ca importanta acestui tip de energie va continua sa creasca datorita capacitatii sale de a juca un rol major in dezvoltarea unui sistem energetic durabil.
Care vor fi prioritatile pentru realizarea unui mix energetic echilibrat?
Una din directiile principale de actiune ale Strategiei Energetice a Romaniei, convergente cu cele ale politicii energetice a Uniunii Europene, este alegerea unui mix de energie echilibrat, care sa confere sectorului energetic competitivitate si securitate in aprovizionare, cu accent pe utilizarea resurselor interne, respectiv a carbunelui, a potentialului hidroenergetic economic amenajabil, a energiei nucleare si a surselor energetice regenerabile.
Astfel, in vederea asigurarii unui mix energetic echilibrat, prioritate se va acorda investitiilor in unitati de producere a energiei electrice ce utilizeaza:
surse regenerabile de energie inclusiv prin utilizarea potentialului hidro-economic amenajabil ce este in prezent inca neexploatat;
carbune prin tehnologii curate; energia nucleara prin tehnologii sigure si cu impact redus asupra mediului.
In consecinta, pentru echilibrarea mixului energetic in vederea atingerii obiectivelor energetice ale Romaniei, este necesara diversificarea acestuia prin promovarea surselor regenerabile de energie.
In ce stadiu se afla Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie si cand va putea fi aplicata in totalitate?
Legea 220/2008 contine modificari semnificative ale mecanismului de promovare a surselor regenerabile de energie aplicat in Romania inca din anul 2005, mecanism bazat pe Certificate Verzi si cote obligatorii de achizitie a acestor certificate de catre furnizorii de energie electrica.
Fiind un mecanism ce intra sub incidenta regulilor de ajutor de stat, am demarat consultari informale cu specialistii DG Competition inca din noiembrie 2009, consultari ce s-au finalizat cu transmiterea, la inceputul lunii iunie 2011, a notificarii schemei de ajutor de stat.
Speram sa primim un raspuns favorabil la aceasta notificare in cel mai scurt timp, in conditiile in care consideram ca am clarificat, impreuna cu Consiliul Concurentei si ANRE, toate aspectele semnalate de specialistii DG Competition.
Ce prevede schema de sprijin al producatorilor de energie din surse regenerabile pentru investitorii in hidroenergie si microhidro?
Legea 220/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, contine prevederi cu privire la promovarea energiei electrice din surse regenerabile printr-o schema de sprijin cu Certificate Verzi (CV) si cote obligatorii pentru furnizorii de energie.
In ceea ce priveste sectorul hidro, legea prevede faptul ca beneficiaza de CV doar centralele hidro cu putere instalata mai mica sau egala cu 10 MW (centralele hidro peste 10 MW putere instalata utilizeaza sursa regenerabila de energie, apa, dar nu beneficiaza de aceasta schema de sprijin cu Certificate Verzi).
Prevederile pentru sectorul hidro, in conditiile precizate mai sus, sunt:
centralele noi vor primi trei Certificate Verzi pentru fiecare 1 MWh energie electrica produsa;
centralele retehnologizate vor primi doua Certificate Verzi pentru fiecare 1 MWh energie electrica produsa;
centralele neretehnologizate vor primi un Certificat Verde pentru fiecare 2 MWh energie electrica produsa.
De asemenea, legea mai prevede faptul ca centralele hidro noi vor beneficia de aceasta schema 15 ani, cele retehnologizate, zece ani, iar cele neretehnologizate, doar trei ani.
Care sunt planurile viitoare de amenajare si ce investitii presupun?
Pentru urmatorii patru ani, planurile de investitii ale Hidroelectrica in centrale noi se ridica la 2,730 miliarde de euro. Astfel, pana in 2015, Hidroelectrica are in vedere sa realizeze investitii in mai multe centrale cu puteri instalate sub 10 MW, totalizand o putere instalata de ordinul a 52 MW, cu un cost total de 248 de milioane de euro. De asemenea, vor fi puse in functiune centrale hidroelectrice noi cu puteri instalate peste 10 MW, totalizand o putere instalata de 270 MW, cu un cost total de 517 milioane de euro. Aceste investitii vor conduce la o crestere estimata cu 5% a puterii instalate actuale (6.300 MW in centrale hidroelectrice aflate in exploatarea SC Hidroelectrica SA).
O prioritate este si retehnologizarea centralelor hidroelectrice existente, de mare putere, care au o contributie majora la realizarea serviciilor de sistem pentru SEN (Sistemul Energetic National), astfel incat, la finalul anului 2015, Hidroelectrica va avea cinci centrale mari retehnologizate, care vor beneficia de o durata de viata extinsa cu inca un ciclu de 30 de ani. Rezultatul va fi o putere instalata de 1.336 MW la un cost estimat de 285 de milioane de euro. Hidroelectrica urmareste si rea-lizarea de parteneriate cu investitori privati, pentru implementarea de societati mixte, tip IPP (Independent Power Producer).
In acest sistem se vor realiza investitii noi in hidroenergie, respectiv centrale hidroelectrice noi cu puteri instalate sub 10 MW, reprezentand 63 MW, cu un cost de 280 de milioane de euro. Prioritare pentru Hidroelectrica raman si cele doua obiective strategice de interes national, Centrala Hidroelectrica Islaz, pe raul Olt, amonte de confluenta cu Dunarea (Pi = 28 MW, cost 300 de milioane de euro), si Centrala Hidroelectrica cu Acumulare prin Pompaj Tarnita-Lapustesti (Pi = 1.000 MW, cost 1.100 milioane de euro).
Acestea vor furniza servicii tehnologice de sistem si energie de echilibrare, la dispozitia Sistemului Energetic National (SEN), permitand Romaniei sa-si indeplineasca angajamentele europene si obiectivele de strategie energetica in conditii de siguranta.
Interviu de Cozmin Zaharia
Citeste si:
Investitorii in microhidrocentrale, obligati sa garanteze realizarea proiectelor
Energia din apa si rolul ei in viitoarea piata energetica
39 de milioane de euro pentru canalizarea Capitalei
Statia de epurare Glina va functiona din aceasta vara
Criza apei, grabita de poluare si risipa
Unde se duc apele uzate cand se duc
