Eficientizarea energetică, investițiile în energie verde și tranziția energetică, creșterea capacității de stocare a gazelor naturale sunt măsuri pe care România trebuie să le ia în următoarea perioadă. E.ON a instalat anul trecut la nivel european peste 100.000 de soluții solare, de încălzire, eficiente din punct de vedere energetic. Soluțiile propuse de companie permit clienților acestora să reducă emisiile de carbon cu peste 475.000.000 de tone anual, după cum a arătat, într-un interviu acordat Green Report, CEO-ul E.ON România, Volker Raffel.
Green Report: În urmă cu aproximativ o lună, E.ON România și-a arătat susținerea publică pentru măsurile de eficiență energetică, drept răspuns la actuala criză energetică. Este suficient să luăm astfel de măsuri? În cât timp vom putea să le implementăm astfel încât să ne ajute să depășim criza în care ne aflăm?
Volker Raffel: Credem că, în perioada următoare, autoritățile ar trebui să adopte un pachet de măsuri de eficiență energetică care să țintească atenuarea impactului creșterii prețurilor la energie, după ce acestea nu vor mai fi plafonate. Așadar, avem la dispoziție un an pentru a ne pregăti. Aplicarea unor programe, susținute de stat, cu facilități pentru consumatorii care doresc să investească în eficiența energetică a locuințelor, va duce la diminuarea consumului de energie, fără însă a reduce confortul.
Desigur, toate aceste măsuri trebuie dublate de o schimbare de comportament al fiecăruia dintre noi. De aceea, unul dintre obiectivele noastre este să ne educăm clienții în ceea ce privește folosirea eficientă a resurselor de energie, pentru că fiecare gest, aparent mic, poate duce la rezultate considerabile în timp. Nimeni nu își mai poate permite să ignore eficiența energetică și credem că trebuie să facem din aceasta o parte a stilului nostru de viață. De la modul în care construim, ne deplasăm sau comportamentul de consum, fiecare kWh contează.
Este un drum lung de parcurs și depinde atât de autorități, dar și de fiecare dintre noi, cât de accelerat va fi acesta, dar trebuie să știm clar cu toții ce avem de făcut, ce soluții sunt astfel încât să ne înscriem pe drumul cel bun.
În afară de a fi un furnizor de energie electrică și gaze, E.ON s-a dezvoltat în zona soluțiilor „verzi”, oferind acum sisteme de panouri fotovoltaice sau instalații de iluminat cu consum redus de energie. Am aflat despre investițiile realizate la Agricola, Suinprod, Kosarom, TeraPlast, Sitemani, Superstar și așa mai departe. Cât de deschiși sunt oamenii de afaceri din România spre astfel de soluții și cum a evoluat această piață?
Așa cum ați observat, dincolo de a fi un furnizor energie și gaze naturale, scopul nostru este acela de a juca un rol de lider în tranziția energetică a României și de aceea eforturile noastre se îndreaptă spre furnizarea de soluții și produse inteligente, durabile, la cheie, pentru a contribui la o lume decarbonizată. Ne propunem să îi sprijinim clienții noștri pentru a produce propria lor energie verde, pentru a fi mai eficienți energetic, mai prietenoși cu mediul și totodată îi ajutăm să-și reducă dependența de energia din rețea.
În ceea ce privește deschiderea clienților spre astfel de soluții, cifrele vorbesc de la sine. Numai anul trecut E.ON Energie România a finalizat construcția a 21 de centrale fotovoltaice pentru companii din 12 județe, valoarea totală a proiectelor ridicându-se la peste 3,3 milioane de euro. Centralele solare, proiectate să corespundă nevoilor și cerințelor specifice fiecărui partener, asigură între 34 și 100% din necesarul de energie al acestora. Construcția centralelor a implicat instalarea a 10.400 de module fotovoltaice în locațiile partenerilor E.ON pe o suprafață de circa 15.600 mp. Cu o putere nominală instalată însumată de 2,85 MWp, sistemele fotovoltaice produc circa 3.730 MWh de energie electrică regenerabilă pe an și vor contribui la protejarea mediului înconjurător prin reducerea emisiilor de CO2 cu circa 880 de tone pe an.
Pe acest segment – soluții energetice dedicate companiilor – portofoliul de proiecte de generare fotovoltaică al E.ON totalizează până în prezent peste 220 de proiecte. Dintre acestea, 90 au fost finalizate, iar alte 130 sunt în curs de implementare pentru cele mai importante companii din diverse ramuri ale industriei, retail, centre logistice, centre comerciale, clădiri de birouri etc. Vor fi instalate, așadar, 58.000 de panouri fotovoltaice, care vor genera 27.000 MWh pe an de energie regenerabilă și vor contribui la reducerea cu aproximativ 6.800 tone pe an a emisiilor de dioxid de carbon.
E.ON România oferă soluții pentru energia verde atât clienților industriali, cât și companiilor mici și mijlocii. Care este diferența dintre acești oameni de afaceri și care dintre ei este mai pregătit să facă un astfel de pas?
În ultimii ani, am putut remarca din toate părțile o preocupare crescută pentru controlul costurilor. Ne așteptăm ca această tendință să se accentueze în viitor, mai ales că Uniunea Europeană oferă stimulente pentru eficiența energetică, dar și pentru energia verde.
E.ON pune la dispoziția tuturor clienților, atât celor rezidențiali, cât și a celor industriali, comerciali și municipali, soluții de producere a energiei verzi adaptate fiecăruia în parte și oferă sprijin, așa cum am mai spus, de la începutul proiectului până la final. Cu toții sunt pregătiți să treacă spre energia verde și noi îi ajutăm în acest fel să își reducă amprenta de carbon și să joace un rol activ în protejarea climei terestre. Avem, de exemplu, panouri solare, produse cu energie din surse 100% regenerabile, cu asistență tehnică inclusă sau soluții complete de energie care permit un control mai bun al costurilor.
De asemenea, compania E.ON a susținut și susține în continuare proiecte precum Casa Verde și alte programe guvernamentale de acest fel, mai ales că se observă o creștere semnificativă a numărului prosumatorilor pe segmentul rezidențial. Credem că tendința se va accelera și suntem bine plasați pentru a sprijini dezvoltarea micilor producători de energie.
Cum demarează un astfel de proiect din perspectiva E.ON? Cum se stabilește cea mai potrivită soluție pentru fiecare client în parte?
Dorim să subliniem un aspect foarte important și anume faptul că E.ON asigură partenerilor întreg proiectul de investiție pentru eficientizare energetică, de la consultanță și proiectare personalizată și până la implementare și servicii post-instalare.
Pentru a identifica soluția optimă este necesară stabilirea din start a caracteristicilor specifice de consum al clientului, necesarul anual de energie, tipul/locul de consum etc.
Durata de construcție a centralelor, de la demararea lucrărilor și până la predare este în medie de circa 7 luni de zile. Cu o durată mare de viață, de circa 25 de ani și o perioadă de recuperare a investiției de 4-7 ani, centralele solare sunt cea mai competitivă opțiune de producere a energiei din punctul de vedere al costurilor.
Cum a evoluat piața clienților casnici pe zona energiei verzi din punctul de vedere al E.ON România în ultimii ani?
Pe o piață marcată de volatilitatea crescută a prețurilor la energie, acoperirea parțială sau, în unele cazuri, chiar totală a consumului propriu a unei gospodării și posibilitatea de a vinde surplusul produs către furnizori, sunt criterii care fac ca investiția într-un sistem fotovoltaic să devină tot mai atrăgătoare.
Astfel, remarcăm în ultima perioadă un apetit în creștere al clienților casnici pentru producerea de energie verde, aproape 200 de clienți E.ON au devenit, anul trecut, prosumatori prin soluția E.ON Solar Home. În total au fost montate 3.500 de panouri fotovoltaice, care au generat 300 MWh pe an, suficient pentru a ilumina o casă cu 10 becuri timp de 200 de ani. Totodată, emisiile de CO2 au fost reduse cu 646 tone pe an, echivalentul emisiilor a 162 de mașini pe an.
Mulți dintre clienții noștri au optat și pentru soluții de stocare a energiei produse acasă de panourile fotovoltaice pe care o livrează atunci când producția este mică sau nu mai există. Sistemul poate prelua consumul de energie electrică al casei atunci când alimentarea din rețea este întreruptă.
Există și alte servicii pe care E.ON România le oferă pentru optimizarea consumului de energie în business sau a celui casnic?
E.ON România dezvoltă programe de îmbunătăţire a eficienţei energetice, atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru municipalități și mediul de afaceri:
- Pachete smart home personalizate pentru diferite segmente consumatori casnici. Principalele module opționale: confort și eficiență energetică (termostat inteligent/Casa inteligentă, adică control de la distanță a aparatelor electrocasnice, securitate/monitorizare);
- Produse Heat & Cool – Soluții complete (la cheie) de încălzire/răcire pentru piața rezidențială: centrale și panouri solare, pompe de căldură, unități fotovoltaice;
- Iluminat eficient – Soluții de modernizare a iluminatului pentru segmentul I&C (industrial și comercial) cu LED. Soluție la cheie care oferă instrumente de management eficiente energetic pentru iluminatul comercial;
- Generare distribuită – Soluție de generare la cheie pentru segmentul I&C: cogenerare, fotovoltaic;
- Stocare de energie distribuită – Soluții de stocare personalizate la cheie ca aplicații independente (echilibrare de sistem, soluții de rezervă) sau combinate cu surse regenerabile;
Soluția investițiilor în energie verde folosind schema certificatelor verzi rămâne una viabilă, mai ales în condițiile în care în spațiul public au ajuns și teorii potrivit cărora certificatele verzi ar trebui eliminate pentru a limita creșterile de prețuri?
În primul rând, începând cu anul 2016, nu se mai acreditează noi capacități de producție din surse regenerabile de energie (SRE) pe schema certificatelor verzi.
O eventuală decizie de eliminare trebuie să țină cont de condițiile de acreditare, precum numărul de certificate alocate pe fiecare tip tehnologie la momentul acreditării sau perioada pe care se alocă aceste certificate.
În ceea ce privește impactul asupra consumatorului, atât valoarea unui certificat verde, cota obligatorie de achiziție, cât și impactul acestora în factura consumatorului sunt reglementate pe toată perioada de sprijin.
De asemenea, trebuie să avem în vedere că a avut deja loc o amânare a alocării certificatelor verzi și este normal ca acestea sa fie recuperate de producătorii acreditați și să-și atingă scopul pentru care a fost implementată.
Pe de altă parte, în contextul acutizării crizei energetice, o eventuală suspendare/ amânare temporară de la acordarea certificatelor verzi poate fi una din soluții pentru ameliorarea efectelor, însă acesta reprezintă un demers care trebuie să facă subiectul consultării cu industria de profil.
O decizie arbitrară, fără o consultare prealabilă cu industria, ar putea conduce la scăderea apetitului investițional în România pe segmentul regenerabilelor, în condițiile în care accelerarea investițiilor în E-SRE este privită la nivelul Comisiei Europene drept una dintre măsurile principale necesare ieșirii din criză.
În același timp, se așteaptă ca această schemă să se finalizeze în mod natural, la epuizarea certificatelor verzi și să fie înlocuită cu un alt tip de mecanism de sprijin pentru investitori – Contracte pentru diferență (CfD).
România s-a angajat prin PNRR să operaționalizeze CfD până în T2 2023 cu scopul de a stimula investiții în 3500 MW suplimentari, în 2 etape: 1500 MW de capacitate contractată până în T4 2023 și 2000 MW pana în T2 2025.
Una dintre chestiunile cele mai arzătoare atât în România, cât și în alte state, este rețeaua de transport și distribuție. În octombrie, Transelectrica și E.ON România au demarat CARMEN, un proiect “smart grid” din România. Care este stadiul actual al proiectului și când va fi el finalizat?
Obiectivul principal al proiectului este modernizarea rețelei de distribuție existente la standardele cerințelor infrastructurii Smart Grid.
Proiectul CARMEN își propune îmbunătățirea calității serviciilor oferite clienților și implementarea standardelor de performanță obligatorii pentru operatorii de distribuție și transport a energiei electrice prin modernizarea infrastructurii existente, în scopul îndeplinirii cerințelor naționale și europene privind decarbonizarea, digitalizarea și eficientizarea sistemului energetic.
Eficiența energetică, integrarea și interconectarea pe piețele energetice, securitatea în aprovizionare și adaptarea rețelei la noile provocări privind integrarea surselor regenerabile.
Prin proiectul CARMEN urmărim:
- Modernizarea și digitalizarea infrastructurii energetice;
- Pregătirea rețelei de electricitate pentru o tranziție energetică orientată către surse regenerabile;
- Contribuția la crearea unui sistem energetic durabil cu un nivel crescut de securitate în alimentare.
Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 169 milioane euro (circa 50% finanțare nerambursabilă) și se va derula în perioada 2023-2028.
Proiectul CARMEN a primit aprobarea finală de la Uniunea Europeană, fiind inclus pe lista a cincea a Proiectelor energetice de Interes Comun (PIC). În 29 aprilie 2022 a intrat în vigoare Regulamentul delegat al Comisiei, 564/2022 din 19 noiembrie 2021, în urma aprobării de către Parlamentul European și Consiliu, prin care Proiectul CARMEN devine oficial Proiect de Interes Comun în aria tematică Smart Grid.
Care sunt perspectivele pentru piața de energie din România, în condițiile în care UE interzice importul de petrol, cărbune, combustibil nuclear și gaze din Rusia? Directorul general al grupului de utilităţi E.ON Germany, Filip Thon, a avertizat că firma de utilităţi se confruntă în această primăvară cu preţuri de 20 de ori mai mari la gaze şi de opt ori mai mari la electricitate comparativ cu situaţia din urmă cu un an pe piața europeană. La ce evoluții ne putem aștepta pe piața din România, în condițiile în care ne confruntam cu prețuri crescute chiar dinainte de apariția acestor restricții?
Dată fiind volatilitatea extrem de mare a pieței de energie la acest moment, este dificil să avansăm estimări despre prețuri. Acestea depind de mulți factori: pe de o parte avem efectele conflictului dintre Rusia și Ucraina depinde așadar de ce se va întâmpla în relația cu Rusia, ce surse alternative avem la gazul rusesc, deci sunt multe lucruri care sunt dintr-o zonă foarte neclară.
Pe de altă parte avem fluxul de LNG din SUA către piața europeană, nivelul livrărilor din Rusia spre Europa pe rute alternative, potențiale probleme tehnice în instalații de producție sau transport și până la evoluția vremii din următoarea perioadă.
În orice caz, credem că dacă produsele energetice sunt vândute pe termen mai lung, aceasta poate aduce cel puțin o predictibilitate mai bună pentru toată lumea. Prețul internațional de piață pentru iarna viitoare este in prezent cu foarte puțin mai mare decât cel pentru vară (cu doar 1-2 EUR), însă nu putem să știm dacă aceste valori vor rămâne la același nivel, din cauza numeroaselor variabile care pot interveni.
Și în cazul energiei electrice, cel mai probabil volatilitatea prețului va rămâne ridicată, întrucât piețele internaționale de gaze naturale, cărbune, emisii de carbon etc. reprezintă factorii cei mai importanți care stau la baza mixului complex ce determină formarea prețului la energia electrică. Totodată, situațiile geopolitice și politica de decarbonizare asumată de Uniunea Europeană generează presiune suplimentară privind evoluția prețului energiei electrice.
Care sunt posibilele soluții prin care România să reducă sărăcia energetică ce a atins aproape 10 milioane de persoane (cifră de la Asociația Energia Inteligentă)?
La momentul de față există Legea 226 din 16 septembrie 2021, denumită generic Legea Consumatorului Vulnerabil, care stabilește cadrul pentru un plan de combatere a sărăciei energetice, pe coordonatele prevăzute de Directiva 944/2019.
Încă din stadiul de proiect de lege au existat interpretări diferite asupra criteriilor de încadrare a consumatorilor, ceea ce a condus la evaluări diferite ale numărului de clienți vulnerabili.
Astfel, într-o fază inițială, Ministerul Muncii a aproximat circa 427.000 de gospodării (aprox. 1.152.900 consumatori) ca fiind afectate de vulnerabilitate energetică, în timp ce ANRE a avansat un număr de 4.592.430 consumatori.
Prin urmare, lipsa de claritate a criteriilor pentru delimitarea consumatorilor vulnerabili împiedică autoritățile să acționeze în spiritul Directivei Europene, autoritățile de resort neavând la dispoziție o evidență certă a gospodăriilor la nivelul cărora ar trebui să se acționeze pentru a elimina starea de vulnerabilitate energetică.
Observăm că majoritatea măsurilor de sprijin pentru consumatorii vulnerabili sunt de tip subvenție, acest tip de măsură fiind însă insuficientă pentru a contribui semnificativ la diminuarea bazinului de consumatori vulnerabili.
Din păcate, fără politici complementare, măsurile de sprijin de tip subvenție , ar putea antrena chiar un efect invers, respectiv încurajarea consumului ineficient de energie.
De aceea, apreciem utile și măsuri pentru îmbunătățirea performanței energetice a fondului național de locuințe, înlocuirea echipamentelor ineficiente energetic și chiar campanii de informare a consumatorului pentru a consuma în mod responsabil energie.
Strict din acest punct de vedere, se poate afirma că Legea Consumatorului Vulnerabil nu a atins obiectivul vizat prin Directiva Europeană și anume diminuarea numărului de consumatori vulnerabili la nivel național.
Apreciem că măsurile de tip plasă de siguranță, cu efect la nivelul întregii populații, nu doar că generează inechitate în rândul consumatorilor, dar și privează consumatorii cu adevărat vulnerabili de suportul financiar optim de care au nevoie pentru a traversa criza energetică.
Pe de altă parte, creșterea fulminantă a prețurilor la care asistăm în prezent este un scenariu care nu a fost luat în calcul la momentul conceptualizării planului de combatere al Sărăciei Energetice la nivel european și acest lucru este vizibil prin faptul că însăși mecanismele de funcționare ale pieței libere sunt supuse încercării de criza energetică.
Faptul că în mai puțin de 6 luni, Comisia Europeană a lansat două pachete de măsuri pentru diminuarea efectelor negative ale creșterii prețurilor la nivelul consumatorului final este mărturia faptului că premisele avute în vedere la momentul operaționalizării planului de combatere al Sărăciei Energetice nu mai sunt de actualitate.
Discutăm în prezent despre nevoia de a regândi modelul de funcționare al pieței, despre posibilitatea achiziție în comun a gazelor naturale și despre obligații de înmagazinare în facilitățile de stocare europene.
Cu toate acestea, indiferent de tipul de măsuri adoptate pentru limitarea efectelor creșterii prețurilor la nivelul consumatorului sunt câteva principii care ar trebui să guverneze politicile publice pentru ieșirea din criză.
În primul rând, măsurile trebuie să asigure viabilitatea economică a tuturor actorilor pe lanțul de aprovizionare al consumatorului final, pentru a evita apariția unor blocaje în funcționarea pieței.
În al doilea rând, în conceptualizarea măsurilor pentru ieșirea din criză trebuie asigurat un echilibru între efortul statului român și al industriei de profil, dar nu numai. Pe fond, vulnerabilitatea energetică este o problemă socială și nu una care ține exclusiv de responsabilitatea industriei de profil.
Nu în ultimul rând, nu trebuie neglijat și rolul pe care înșiși consumatorii finali îl pot avea pentru a-și diminua expunerea la efectele negative ale creșterii prețurilor.
Din acest punct de vedere demersul de conștientizare a importanței eficienței energetice, este o responsabilitate partajată între statul român, industrie și consumatorul final.
Care este soluția pe care E.ON România o consideră sustenabilă pe termen lung, pentru România, dar și la nivel european, care să se plieze atât pe asigurarea necesarului de consum, pe reducerea emisiilor și pe independența energetică?
Înainte de toate, în fața schimbărilor climatice, avem responsabilitatea de a prioritiza adoptarea soluțiilor sustenabile și a crește disponibilitatea acestora.
E.ON a instalat anul trecut la nivel european peste 100.000 de soluții solare, de încălzire și eficiente din punct de vedere energetic. Soluțiile noastre pentru acasă și eMobilitate le permit clienților noștri să reducă emisiile de carbon cu peste 475.000.000 de tone anual.
Pentru asigurarea securității energetice investițiile sunt cuvântul cheie. România are nevoie de noi capacități de producție de energie electrică, de creșterea capacității de stocare a gazelor naturale, de începerea producției la Marea Neagra și de întărirea capacității de interconectare transfrontalieră pentru a acoperi deficitele actuale.
Pe termen lung, va trebui să stocăm energie. Bateriile sunt utile pentru unele utilizări, dar la scară națională, în prezent, acestea pot stoca doar cantități mici la costuri ridicate. În acest context, hidrogenul se profilează ca o tehnologie de stocare promițătoare. Este necesar pentru decarbonizarea industriei de gaze, dar și pentru sectorul energiei electrice. E.ON este activă în ambele sectoare, de aceea știm că hidrogenul este un vector de energie al viitorului, chiar dacă în prezent este costisitor.
Citește și: E.ON cere autorităților măsuri pentru promovarea eficienței energetice
