Atunci când vorbim de termoficare, fiecare parte implicată vede, mai întâi, ceea ce îi este cel mai dureros: consumatorii, lipsa căldurii și a apei calde și facturile din ce în ce mai mari; noi, activiștii de mediu, poluarea continuă cu CO2 și alte gaze poluante, în ciuda faptului că încălzirea centralizată este mai puțin poluantă decât cea individuală, luată împreună. Nu în ultimul rând, primăriile văd întâi datorii, certificate de emisii de CO2 dacă au ghinionul să administreze un CET pe bază de cărbune sau gaz și pierderile pe care trebuie să le acopere cu bani din bugetul public, scrie Laura-Alexandra Doroftei, campaigner în cadrul Bankwatch România, într-un nou articol de opinie pentru Green Report.
Fotografiile ilustrează centrala geotermală de la Szeged.
Asta a făcut ca, în ultimii 30 de ani, numărul sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) să fie în continuă scădere.
| An | 1996/1997 | 2002/2003 | 2008/2009 | 2010/2011[1] | 2013/2015[2] | 2020[3] | 2021[4] |
| Nr. localități branșate la SACET | 308 | 188 | 121 | 100 | 62 | 51 | 50 |
[1] https://media.hotnews.ro/media_server1/document-2011-06-15-8867155-0-raportul-pwc-privind-sistemul-termoficare.pdfhttps://buletin.de/bucuresti/mai-putina-caldura-mai-multa-poluare-termoficarea-in-bucuresti/
[2] http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/bucket13/id13439/nota_energie_termica_site.pdf
[3] https://www.anre.ro/download.php?f=fqh9gqI%3D&t=vdeyut7dlcecrLbbvbY%3D
[4] https://www.anre.ro/download.php?f=fql8hKE%3D&t=vdeyut7dlcecrLbbvbY%3D
Cauzele recente ale scăderii numărului de sisteme de termoficare sunt: ineficiența cauzată de pierderile din rețeaua de transport a apei calde în lipsa modernizărilor profunde, probleme economice cauzate de neplata facturilor de către unii consumatori și dese avarii provocate, de cele mai multe ori, tot din cauza faptului că instalațiile sunt depășite tehnologic.
Numai în 2020 și 2021 au fost aprobate hotărâri de guvern pentru suplimentarea din Fondul de rezervă bugetară în vederea asigurării continuității serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a populației, cu suma de 41,3 milioane de lei[5] pentru 2020 și 310,4 milioane de lei[6] pentru 2021.
[5] https://www.mdlpa.ro/uploads/articole/attachments/5fda1b1e46c38868744175.doc
Evoluția numărului de locuințe racordate la SACET
| An | |||||
| Regiune | 2017 | 2018 | 2019 | 2020 | 2021 |
| Regiunea Nord-Est | 90.078 | 81.073 | 78.261 | 72.246 | 69.061 |
| Regiunea Sud-Est | 121.393 | 105.005 | 99.079 | 90.105 | 77.213 |
| Regiunea Sud | 82.248 | 79.703 | 79.220 | 78.185 | 76.837 |
| Regiunea Sud-Vest | 123.147 | 119.726 | 119.018 | 116.990 | 113.271 |
| Regiunea Vest | 96.740 | 95.577 | 94.087 | 89.085 | 78.231 |
| Regiunea Nord-Vest | 95.527 | 94.128 | 93.272 | 94.172 | 93.266 |
| Regiunea Centru | 12.279 | 11.271 | 16.326 | 15.932 | 15.591 |
| Regiunea București/Ilfov | 562.027 | 561.213 | 561.058 | 559.861 | 558.738 |
| Țară | 1.183.439 | 1.147.696 | 1.140.321 | 1.116.576 | 1.082.208 |
Surse: ANRE, Raport privind starea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat pentru anul 2021, anre.ro
ANRE, Raport privind starea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat pentru anul 2019, anre.ro
Dispariția sistemelor centralizate de termoficare sau calitatea tot mai scăzută a serviciilor de termoficare a condus la debranșarea în masă a populației. Mulți dintre consumatori au fost nevoiți să găsească soluții rapide, fără a putea analiza toate avantajele și dezavantajele alegerii lor astfel că, în funcție de buget, unii au trecut la încălzire individuală cu centrale pe lemne, iar cei mai mulți la încălzire cu centrale pe gaz fosil.
Potrivit unui articol din Buletin de București[7], cu toate că în sectorul 1 un număr semnificativ al imobilelor și clădirilor nu este conectat la sistemul centralizat de termoficare, s-a observat că este sectorul cu cele mai mari emisii, având de trei ori mai multe tone de emisii de monoxid de carbon decât în sectorul 3.
Sistemele de termoficare moderne și eficiente și mai ales cele care funcționează pe surse regenerabile de energie (sistem geotermal, panouri fotovoltaice, panouri solare, pompe de căldură etc.) au numeroase beneficii, spre deosebire de centralele proprii de apartament: producție mai eficientă, poluare mai scăzută, siguranță în alimentare, costuri totale mai scăzute etc.
De acest lucru au devenit conștienți și reprezentanții țărilor Uniunii Europene și nu numai, interesați acum să dezvolte și să finanțeze astfel de sisteme centralizate de producere a energiei termice. Chiar și în țări non-UE, precum Bosnia sau Muntenegru, reprezentanți ai unor administrații locale și-au manifestat interesul să-și modernizeze și eficientizeze sistemele de termoficare folosind surse de energie regenerabilă, după modelul Danemarcei sau Suediei.[8]
[7] https://buletin.de/bucuresti/mai-putina-caldura-mai-multa-poluare-termoficarea-in-bucuresti/
Exemple de bune practici europene
Spre deosebire de energia electrică, energia termică are mai multe variabile care pot afecta calitatea serviciilor oferite consumatorilor. De la distanța față de sursă, la temperaturile mediului ambiant și până la modalitățile de stocare. Cum modalitățile de stocare a energiei termice (bazin de apă, diverse materiale cu schimbare de fază etc.) sunt mai complexe, implicit sunt și mai costisitoare.
MBrønderslev din Danemarca este încălzit de sistemul de încălzire solar Dronninglund și alimentează 1.350 consumatori. Sistemul este format din 2.982 de panouri solare. Puterea maximă ce poate fi obținută este de 26 megawați (MW). Stocarea sezonieră a energiei termice se realizează într-o groapă de pietriș abandonată utilizată direct ca sursă de căldură pentru pompa de căldură. Sistemul este ușor de folosit, angajații nu au nevoie de calificare suplimentară, centrala fiind operată de personal mediu calificat. Evaluarea performanței a evidențiat o eficiență de 39 până la 41% a termocentralei, iar eficiența sistemului de stocare a fost de 90 până la 96%.[9]
În Viena, Austria, modernizarea sistemului de termoficare a constat în montarea a două pompe de căldură cu compresie identice, cu o capacitate totală de 18 până la 27 MW. Sistemul generează până la 150 GWh, poate alimenta aproximativ 25.000 de gospodării și conduce la reducerea anuală a emisiilor cu 40.000 de tone de CO₂ spre deosebire de sistemul vechi. Mai mult decât atât, perioada de punere în funcțiune a termocentralei a fost una foarte redusă, de un an.[10]
În Szeged, Ungaria, al treilea oraș ca mărime din țara vecină, municipalitatea plănuiește să își transforme termoficarea pe bază de gaz fosil în geotermal. Sistemul acoperă aproximativ 50% din oraș (27.000 de apartamente și 433 de clădiri publice). Există 27 de pompe de căldură plasate la adâncimi de la 1.700 la 2.000 de metri, cu un debit de 70 de metri cubi pe oră (m3/h). Energia totală furnizată este de aproximativ 844.000 giga jouli (GJ) pe an.[11]
Municipiul Beiuş este încă din 1998 singurul oraș din țară cu termoficare 100% din producție geotermală. Extracția apelor geotermale este realizată cu ajutorul unor pompe submersibile termorezistente la adâncimi de 2.500 – 3.000 m. Producția medie anuală este de cca. 17.000 Gcal.[12]
9. https://bankwatch.org/wp-content/uploads/2022/05/2022-05_Case-study-Dronninglund-_eng.pdf
10. https://bankwatch.org/wp-content/uploads/2022/05/2022-05_Case-study-Vienna_eng.pdf
12. http://transgex.ro/index.php/ro/despre-noi/portofoliu-ro/224-beius; https://www.administratie.ro/energie-termica-din-apa-geotermala-la-beius-prin-fonduri-europene/
https://www.administratie.ro/energie-termica-din-apa-geotermala-la-beius-prin-fonduri-europene/
Fonduri există, contextul este mai mult decât favorabil. Unde sunt proiectele?
În urma unor discuții cu primarul din Motru, în căutare de soluții pentru sistemul de termoficare (pe lignit) al municipiului, singurul rămas viabil în județul Gorj, Bankwatch România a susținut realizarea unui studiu privind soluțiile de retehnologizare a termocentralei. Concluziile studiului arată că încălzirea din surse regenerabile (pompe de căldură alimentate cu energie electrică produsă cu ajutorul panourilor fotovoltaice) este cea mai bună și sustenabilă soluție pentru viitorul energiei termice în Motru.
La Primăria Capitalei, care a salutat de curând ieșirea din insolvență a ELCEN după mai mult de șase ani, se discută despre studii de fezabilitate pentru instalarea unor pompe de căldură ce ar deservi consumatorii racordați la sistemul centralizat din nordul Municipiului București.[13] În Consiliul local al sectorului 1 a fost propusă soluția „Termoficare de la soare”, cu panouri solare și pompe de căldură în blocurile în care serviciul de termoficare este nesatisfăcător. Propunerea primarului sectorului 1 nu a fost votată, dar ideea a inspirat și alte administrații bucureștene, reprezentanții administrației sectorului 3 anunțând că vor să urmeze aceste exemple de inițiative.[14]
De termoficarea municipiului București este responsabilă Primăria Municipiului București, care sperăm să ia în calcul aceste inițiative. Dată fiind dezvoltarea continuă a municipiului și distanța tot mai mare a consumatorilor de sursa de producere, ce conduce la pierderi, este necesar să se ia în calcul diversificarea, îmbunătățirea și adăugarea de surse de producere de energie termică din surse regenerabile pe lângă modernizarea și reabilitarea sistemului pentru a susține dezvoltarea și eficiența lui.
Bankwatch România își continuă activitatea de watchdog în domeniul politicilor publice energetice și va documenta toate aceste inițiative menite să le asigure cetățenilor condiții mai bune de trai, siguranță și confort, precum și îndelung așteptata și dorita decarbonizare a domeniului, cu reducerea implicită a poluării.
[13] http://stiri.tvr.ro/nicu-or-dan-anun-a-noi-solu-ii-pentru-a-asigura-agent-termic-in-zona-de-nord-a-capitalei-termoenergetica-va-instala-pompe-de-caldura_916214.html#view
[14] https://spotmedia.ro/stiri/social/poate-negoita-ce-n-a-reusit-clotilde-armand-pregatiri-pentru-termoficare-de-la-soare-si-in-sectorul-3
Laura – Alexandra Doroftei este Coal Campaigner, Bankwatch România. Este licențiată în inginerie economică în domeniul electric, electronic şi energetic, la Universitatea Politehnica București – Facultatea de Energetică și deține un Master în Eficiență energetică, Universitatea Politehnica București – Facultatea de Energetică.
În prezent este doctorand în cadrul Universității Politehnica București, Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria și Managementul Afacerilor.
Citește și: Studiu: Orașul Motru s-ar putea încălzi exclusiv din surse regenerabile
