Producatorii de vinuri organice vor avea dreptul sa puna pe sticle eticheta “Vin bio”, a stabilit Comitetul permanent pentru agricultura ecologica (SCOF) din cadrul Uniunii Europene.
Noile reguli se aplica incepand cu recolta anului 2012.
Alaturi de inscriptia “Vin bio”, etichetele vor purta logo-ul pentru agricultura organica utilizat in UE, precum si codul organismului de certificare.
Din iulie 2010, logo-ul ecologic este obligatoriu pentru toate produsele alimentare ecologice preambalate in UE, dar se poate aplica si la produse ecologice care nu sunt preambalate, fabricate pe teritoriul UE, sau la produsele ecologice importate din afara Uniunii. Vinurile bio trebuie sa respecte si normele obisnuite de etichetare a vinului.
Struguri organici plus procedee de vinificatie eco
Pana in prezent, existau norme pentru „vinul produs din struguri organici”, dar acestea nu luau in calcul si procedeele de vinificatie – adica intregul proces de transformare a strugurilor in vin. Sectorul vinicol ramasese singurul domeniu nereglementat in intregime de normele UE privind agricultura organica.
„Sunt incantat ca am cazut de acord asupra acestui dosar, deoarece este important sa stabilim norme armonizate care sa garanteze o stacheta clara pentru consumatorii care sunt din ce in ce mai interesati de produsele organice. Ma declar multumit ca am elaborat o serie de norme care permit o diferentiere clara intre vinul obtinut prin metode conventionale si cel obtinut prin metode organice, intocmai ca si in cazul altor produse agricole. Prin urmare, consumatorii pot fi siguri ca vinul bio este produs conform unor norme mai stricte”, a declarat comisarul UE pentru agricultura si dezvoltare rurala, Dacian Ciolos.
Noile norme aplicabile procesului de vinificatie organic introduc o definitie tehnica a "vinului bio", care respecta obiectivele si principiile agriculturii organice, astfel cum au fost ele stabilite prin Regulamentul nr. 834/2007 al Consiliului UE privind productia organica.
Printre acestea se numara continutul maxim de sulfiti de 100 mg/l la vinul rosu (150 mg/l pentru vinul produs in mod conventional) si 150 mg/l la vinul alb sau roze (200 mg/l in cazul vinului produs in mod conventional), cu o diferenta de 30 mg/l in cazul in care continutul de zahar rezidual depaseste doua grame la litru.
"Nu se poate produce mai curat decat mediul in care traim"
“Dezbaterea europeana privind vinurile bio este legata de acceptarea unor limite mai mari sau mai mici de dioxid de sulf”, a explicat, pentru Green Report, Dragomir Damian, presedintele Centrului de Resurse pentru Promovarea si Marketingul Produselor Ecologice Certificate. “Pe langa sulful natural, acesta poate fi adaugat ulterior, ceea ce aduce atingere conceptului de vin ecologic. Sulful este un stabilizator al vinului. Dar oricum, vin cu sulf zero nu se poate obtine, pentru ca vinul contine in mod natural sulf”. Pe de alta parte, Dragomir Damian atrage atentia ca, chiar si in agricultura bio, “nu se poate produce mai curat decat mediul in care traim”.
Printre producatorii romani de vin organic se numara Domeniile Franco-Romane, Senator Prodimpex si Vifrana. Pentru o sticla cu vin bio de calitate, pretul corect poate ajunge la 4-5 euro, considera Dragomir Damian.
Intr-adevar, acestea sunt si preturile cerute de magazinele din Bucuresti. O sticla de 750 de mililitri cu vin produs in Moldova, etichetat drept “vin produs din struguri ecologici”, costa circa 16 lei. Pe de alta parte, o sticla cu vin produs in Franta, etichetat “vin bio”, costa 12 lei.
"Pretul e mai mare pentru ca si pierderile sunt mai mari"
O intrebare fireasca pentru consumator este legata de pret: cat costa vinul bio?
"Diferenta de pret fata de un vin obisnuit nu este mare, dar ea exista pentru ca, la un vin vio, pierderile sunt mai mari", a explicat, pentru Green Report, Ciprian Neacsu, manager de export in cadrul Senator Prodimpex. Potrivit acestuia, pierderile oscileaza intre 10 si 40 la suta din recolta si se datoreaza faptului ca, la un vin bio, nu ai voie sa folosesti insecticide.
Firma Senator are o plantatie de vita de vie destinata vinurilor bio, de 250 de hectare, in judetul Braila. Printre soiurile acesteia se numara Babeasca, Feteasca Alba si Feteasca Neagra.
"Nu avem voie sa folosim nici macar ingrasaminte chimice. Doar gunoi de grajd, dar acesta creste potentialul de crestere a buruienilor", a explicat, pentru Green Report, Vasile Francu, manager general al Vifrana. Firma acestuia produce Pinot Noir, Feteasca Neagra, Cabernet Sauvignon si Chardonnay.
Intr-adevar, vinurile bio sunt mai scumpe decat vinurile traditionale, si aceasta pune probleme in momentul vanzarii. Nu pentru ca nu ar exista cerere din partea romanilor, ci pentru ca marile magazine le evita: "Daca urmezi politica hypermarket-urilor, dai faliment. Pe ei nu-i intereseaza calitatea mai buna a vinului, ei vor sa vanda cat mai mult. Cu cat iti vinde mai ieftin, cu atat vinde mai mult, chiar daca poti sa mori a doua zi", spune Vasile Francu.
Citeste si:
Bruxelles: Dacian Ciolos ii va indemna pe fermierii europeni sa protejeze mai mult mediul
Romania detine doar 1,8% din culturile organice din UE
Proiectul „bulinarii“ alimentelor cu rosu, portocaliu si verde a fost adoptat de Senat
