Expertul tematic în Economia cu emisii reduse de carbon din cadrul platformei Interreg Europe, Kathariana Krel, susține că pentru implementarea unei schimbări de atitudine vizavi de mersul pe bicicletă există trei factori esențiali: o strategie dedicată în promovarea ciclismului, o infrastructură sigură și atractivă pentru oameni, cum ar fi piste pentru biciclete, și măsuri de promovare și încurajare a acestui mijloc de deplasare.
Krel a subliniat că implicarea autorităților publice este esențială pentru că acestea vor trebui să asigure și condițiile necesare pentru dezvoltarea acestui tip de transport.
„Transportul cu bicicleta este foarte important pentru că este un garant a unei calității a vieții mai bună pentru toată lumea, nu doar pentru cei care folosesc bicicleta, ci chiar și pentru toți ceilalți, pentru că fiecare bicicletă înseamnă o mașină mai puțin pe stradă. Dar pentru asta, bineînțeles, avem nevoie de investiții într-o infrastructură de biciclete, într-o infrastructură sigură și conectată, și avem nevoie și de programe pentru a educa populația, pentru a educa copiii, pentru că aici vorbim inclusiv de o schimbare de mentalitate”, a spus ea, în cadrul unui panel la Forumul Orașelor Verzi (FOV) de la Brașov.
Experta a menționat că este un proces lung de transformare și a oferit exemplul Timișoarei care chiar dacă are teoretic piste pentru biciclete, acestea nu sunt cele mai potrivite.
„Timișoara avea oficial, să zicem, 105 km de piste pentru biciclete, dar, de cele mai multe ori, acestea au fost niște dungi vopsite pe trotuar, de fapt, și asta, bineînțeles că nu este o pistă de bicicletă. Avem nevoie de o infrastructură și planul nostru este să transformăm străzile Timișoarei, și acolo unde facem reparații, și acolo unde avem proiecte de investiții, în străzi care oferă egalitate pentru toți cei care le folosesc, adică și pentru pietoni, și pentru bicicliști, și pentru șoferi, și pentru transportul în comun, pentru că este important nu doar să gândim piste pentru biciclete ca o chestie de nișă, ci vorbim aici de felul în care împărțim spațiul public. Și acolo, în orice proiect nou pe care îl facem acuma, regândim spațiul public, și pistele de bicicletă au locul lor acolo”, a declarat ea.
Prezent la dezbatere, primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a confirmat existențe unor piste pentru biciclete inadecvate. El a recunoscut că, din cei 105 km de piste, „în realitate 80-90% sunt dungi vopsite pe trotuar”.
„Am mers în campania electorală cu bicicleta. Era o temă câștigătoare politic. Trebuie să terminăm cu ideea asta că alegătorii noștri se sperie de această retorică, de o nouă mobilitate”, a menționat el.
Fritz a spus că este nevoie de o regândire a spațiului urban și de o dezvoltare urbană coerentă. Edilul a subliniat că de un astfel de demers se ocupă o echipă multidisciplinară din Primăriei și chiar că periodic, în mandatul său, funcționarii au ieșit la tururi pe bicicletă pentru a vedea situația reală a infrastructurii.
„Faptul că la inaugurare am venit cu bicicleta a făcut știri multe și în prima zi la lucru pentru că nu era niciun rastel în fața Primăriei, (era un rastel prăfuit în spatele Primăriei, dar nu era niciunul în față) mi-am legat bicicleta la un stâlp pe spațiul verde. 100% ilegal. Și bineînțeles că a fost un scandal mare în oraș. (…) În a doua zi, fără să spun nimic, am găsit un rastel în fața Primăriei pentru că s-au sesizat funcționarii”, a spus primarul.
„Umblă o vorbă la taximetriști în Timișoara că de când Fritz este primar și umblă cu bicicleta toată lumea conduce un pic mai prudent pentru că niciodată nu știi pe cine calci”, a mai povestit Fritz.
Cetățenii nu înțeleg foarte ușor
La rândul său, Elise Pereira-Nunes, viceprimarul municipiului Tours din Franța, a menționat că nu e întotdeauna foarte ușor pentru cetățeni să înțeleagă schimbările făcute în orașe în ceea ce privește folosirea spațiului public.
„Nu este întotdeauna ușor să faci oamenii să înțeleagă că bicicletele sunt uneori cel mai bun mod de a merge la locul de muncă sau de a face sport sau de a se bucura de timpul lor liber. Dar este ceva care devine din ce în ce mai popular, mai ales de când cu lock-down-ul și COVID-ul, deoarece oamenii au înțeles că mașinile nu sunt întotdeauna cel mai bun mod de a se deplasa, și mai ales pentru că în Tours, poate și în Brașov, la fel, avem mulți oameni cu doar o singură persoană în mașină. Deci, înainte de a fi aleși în Tours, bicicletele au devenit un pic mai populare. Acum cererea explodează”, a declarat Pereira-Nunes.
Ea a subliniat însă că dacă vrei să ai biciclete, trebuie să schimbi infrastructura, trebuie să vorbim despre siguranța pe drumuri, ai nevoie să-i faci pe oameni să se simtă în siguranță, să aibă sentimentul că pot lua bicicleta și nu vor fi loviți de o mașină. „De asemenea, trebuie să avem pace între şoferi, pietoni şi motociclişti”, a precizat Elise Pereira-Nunes.
Beneficii de 150 mld euro
Președinta Asociației Green Revoluțion, Raluca Fișer, a arătat că beneficiile socio-economice și de mediu ale bicicletei sunt de 150 miliarde de euro pe an la nivelul UE, potrivit unui studiu realizat de Federația Europeană de Ciclism și Organizația Mondială a Sănătății.
„Acum 12 ani vorbeam despre schimbări climatice. Acum vorbim despre criză climatică. (…) Vorbim și despre a atinge ținta de 90% decarbonare a transportului în mediul urban, țintă care este de neatins dacă nu înțelegem de la început că trebuie să implementăm măsuri de a promova mobilitatea activă – mersul pe jos și mersul cu bicicleta. Fără acestea nu este posibil să atingem țintele”, a spus Raluca Fișer.
Ea a menționat că este nevoie ca autoritățile să investească în infrastructură, în piste pentru biciclete, în parcări pentru biciclete și nu în ultimul rând în campanii care să vizeze schimbarea de comportament și campanii de promovare a ciclismului.
Cu ocazia Forumului Orașelor Verzi, Municipalitatea din Brașov a lansat un proiect de montare de rasteluri pentru biciclete. Primele 140 de rasteluri vor fi montate în acest an și va cere sprijin din partea cetățenilor pentru a identifica zonele prioritare pentru montarea acestora.
Citește și:
Cum vrea Brașovul să atingă noi ținte privind reducerea emisiilor cu 55% până în 2030
Proiect pilot PATRES: Prima grădiniță din Brașov care devine prosumator
Forumul Orașelor Verzi: Brașovul devine capitală verde europeană timp de o săptămână
Rețeaua ariilor urbane naturale se dezvoltă: Parcuri noi în zece orașe
Summitul de ciclism Velo-city a început la Lisabona. „Revoluția ciclismului este în desfășurare!”
