Transformarea Bucureștilui într-un smart city este o întreagă călătorie care are la bază managementul schimbării. Însă nicio companie sau organizație nu poate construi singură un oraș inteligent. Într-un scenariu ideal, autoritățile locale sunt liderii acestei transformări, cetățenii trebuie să se afle în centru, tehnologia este cea care mijlocește procesul, iar mediul de business trebuie să acționeze ca partener al schimbării. Participanții au nevoie de viziune, pentru a vedea beneficiile pe termen lung ale acestui proces, însă au nevoie și de o strategie bine gândită, în baza căreia să acționeze. Procesul transformării Bucureștiului într-un oraș inteligent trebuie gândit și inițiat cât de curând deoarece, în viitorul deloc îndepărtat, orașele lumii, inclusiv capitala noastră, nu își vor mai permite, de fapt, să nu fie inteligente.
Un București inteligent pare a fi un scenariu science fiction în condițiile în care încă mai există străzi neasfaltate și cartiere fără canalizare în capitală, iar viziunea autorităților este blocată de lipsa fondurilor și alegeri. Cu toate acestea, sectorul business are soluțiile pentru un oraș inteligent și ecologic.
În viziunea Schneider Electric, smart city înseamnă un oraș mai inteligent, eficient, sustenabil și „locuibil”. „Inteligent, deoarece beneficiază de un control mărit asupra sistemelor urbane și de un schimb de informații mai bun. Eficient și sustenabil, datorită reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a consumului de energie, obținându-se economii considerabile cu costurile operaționale. Mai bun pentru locuit, deoarece le asigură locuitorilor o calitate a vieții superioară”, a declarat pentru Green Report, Florentina Totth, președintele Schneider Electric România și Republica Moldova.
Compania nu este străină de implementarea de soluții dedicate orașelor inteligente în întreaga lume precum Hong Kong, Madrid, Paris, Huston sau Rio de Janeiro. Rezultatele obținute cu aceste proiecte au fost mai mult decât satisfăcătoare. S-au înregistrat economii de energie de până la 30%, inclusiv reducerea consumului de energie pentru iluminatul public, iar costurile operaționale din clădiri au scăzut cu 15%. De asemenea, pierderile de apă s-au redus și ele tot cu 15%. Pentru locuitorii acestor orașe, procesul de transformare în smart city a adus până acum un nivel mai ridicat de securitate și mai multe locuri de muncă, creștere economică prin investițiile în infrastructură și reducerea poluării aerului și emisiilor de dioxid de carbon.
Bucureștiul nu-și permite să nu fie inteligent
Indiferent de cuantumul costurilor, procesul transformării Bucureștiului într-un oraș inteligent trebuie gândit și inițiat cât de curând deoarece, în viitorul deloc îndepărtat, orașele lumii, inclusiv capitala noastră, nu își vor mai permite, de fapt, să nu fie inteligente. „Doresc să mă refer la un factor în mod special – job-urile pe care un oraș le oferă, precum și talentele pe care le atrage pentru aceste job-uri. Datorită tehnologiei disponibile în zilele noastre, localizarea nu mai este neapărat legată de job-ul pe care o persoană îl prestează. Astfel, concurența între orașe crește și este din ce în ce mai vastă”, a explicat Florentina Toth.
Reprezentanții Siemens România au subliniat faptul că în urmă cu șase ani, într-un studiu realizat de Economist Intelligence Unit la nivel european, capitala noastră ocupa locul 28 din 30 în “Indexul Verde al Orașelor”. Bineînțeles, de atunci și până în prezent Bucureștiul a făcut unele progrese, cu toate acestea, există potențial de îmbunătățire în domenii precum transporturi, managementul energetic al clădirilor sau reducerea emisiilor de CO2.
Din punctul de vedere al Siemens, pentru a face din București un oraș mai inteligent este nevoie de cel puțin cinci elemente esențiale care trebuie coroborate: guvernanța orientată către protecția mediului la nivelul municipalității, abordare integrata a problemelor de mediu și a celor de infrastructură, dezvoltarea timpurie a politicilor potrivite, angajamentul cetățenilor și tehnologie potrivita pentru a moderniza infrastructura.
În privința sectorului de transport de la nivelul Bucureștiului, senzori instalații în întreg orașul vor oferi informații esențiale pentru a face orașul să funcționeze eficient, iar locuitorii săi să fie protejați. Orașul va deveni un organism viu, ascultând, văzând, gândind. Informații în timp real vor fi acumulate, vizualizate și interpretate de centrul de control al orașului. Semafoarele vor fi sincronizate pentru a avea un trafic fără ambuteiaje. Transportul public și cel privat vor fi integrate în noul concept de trafic. Datele vor fi folosite pentru planificarea urbană. Acesta va fi un oraș care să răspundă pe loc nevoilor locuitorilor săi.
De asemenea, clădirile au un potențial enorm de economisire a energiei. Astăzi, orașele se confruntă cu un consum ridicat al energiei, prețuri în creștere și resurse limitate. Un răspuns pentru aceste provocări sunt tehnologiile pentru clădiri. Prin optimizarea clădirilor costurile operaționale și cele cu consumul electric, alături de emisiile de CO2, pot fi reduse semnificativ. Sistemele de automatizare a clădirilor care controlează ventilația, căldura, aerul condiționat sau lumina în încăperi au un potențial considerabil de economisire, fără a afecta confortul oamenilor în clădiri.
În procesele de producere și consum de energie trebuie să urmărească transformarea locuitorilor capitalei din simpli consumatori în producători de energie și să li se permită să stocheze surplusul de energie. Astfel, alături de rețelele inteligente vom avea locuințe inteligente, capabile să folosească mai puțină energie când resursele sunt limitate sau să o stocheze, când producția este din plin. La fel de important este că locuitorii să primească informații ușor de înțeles despre consumul propriu pentru a îi ajută să optimizeze folosirea energiei.
Implementarea Sistemului Inteligent și Integrat de Transport la nivelul capitalei depinde de finanțarea europeană
În momentul de față, Primăria Municipiul București este în faza de predocumentare pentru organizarea unei licitații pentru desemnarea unui consultant care să realizeze studiul de fezabilitate pentru implementarea în București a Sistemului Inteligent și Integrat de Transport (ITS). “Abia după ce vom avea rezultatele studiului de fezabilitate și concluziile consultatului dacă implementarea este fezabilă vom putea formula și bugetul”, a declarat pentru Green Report, Ion Dedu, director al Direcției de Transporturi din cadrul Primăriei Capitalei.
Acesta a precizat că organizarea licitației pentru selectarea consultantului poate fi făcută abia după aprobarea bugetului primăriei pe anul 2015, care ar putea fi adoptat abia în luna aprilie. În privința finanțării implementării acestui sistem, Dedu a mai spus că încă nu se știe dacă primăria va putea susține singură acest proiect. “Nu avem garanția că vom avea o finanțare de la Uniunea Europeană, deși pentru astfel de lucrări se acordă”, a mai spus Dedu.
Implementarea ITS la nivelul Bucureștiului ar putea aduce beneficii majore în managementul transportului public, informarea călătorilor, dar și a managementului traficului, care include atât monitorizarea intersecțiilor din oraș, cât și managementul incidentelor care apar în trafic, al lucrărilor de întreținere sau pe cel al cererii de transport. Astfel, pe viitor, în funcție de numărul de călători care ar putea folosi transportul în comun, planul de circulația al mijloacelor de transport ar putea fi ajustat în funcție de nevoile călătorilor și direcționat către cele mai aglomerate rute.
De asemenea, în oraș vor fi montate panouri electrice pe care vor fi afișate date în timp real cu privire la numărul și zonele în care există blocaje rutiere, dar și cele mai apropiate și mai libere parcări. Totodată, pentru prevenirea accidentelor și monitorizarea traficului rutier pentru condiții de siguranță cei care trec pe culoare roșie a semaforului sau depășesc viteza maxim admisă vor putea fi identificați și amendați cu ajutorul unor senzori și camere video care vor fi instalate de-a lungul străzilor.
La nivel mondial orașele se confruntă cu provocări majore – congestia urbană, poluarea, întreruperi de energie electrică, infracțiuni, datorii și costuri în creștere – în timp ce concurează între ele pentru investiții. De aici și nevoia de soluții și de tehnologii inovatoare menite să vină în întâmpinarea acestor situații. Orașele adăpostesc peste 50% din populația lumii și sunt răspunzătoare pentru 75% din consumul de energie și 80% din emisiile de carbon la nivel mondial. Iar acestea sunt într-o continuă creștere, estimându-se că cererea de energie se va dubla în marile orașe până în anul 2050.
Citește și:
Care sunt cele mai curate orașe din lume
Care sunt cele 10 orașe durabile care vor prospera pe măsură ce lumea se prăbușește
FOTO Migrații, mega-orașe, consum alarmant, în imagini
Patru moduri de a folosi tehnologia pentru a crea orașe inteligente
