Dobrogea, o regiune arida din sud-estul Romaniei, parea condamnata la saracie inaintea descoperirii enormului sau potential in energie eoliana, arata agentia France Presse intr-un amplu material dedicat boom-ului eolian din sudul Romaniei.
Potentialul sau a fost descoperit de catre companii majore din acest sector, care promit sa investeasca aici miliarde de euro, mai noteaza AFP, observand declansarea unui adevarat ”razboi” intre companii pentru obtinerea hegemoniei in zona.
Va prezentam mai jos miza pe care jurnalistii straini au identificat-o in cazul recentului scandal de la Cogealac, soldat cu cinci raniti si cu arestarea primarului comunei.
Cel mai mare parc din Europa vs cel mai mare parc din lume
Grupul ceh CEZ a pus deja in functiune, la Fantanele, primele sale turbine dintr-un parc de 240, dotat cu o capacitate de 600 megawati, care va deveni cel mai mare parc eolian terestru din Europa.
Proiectul, in valoare de 1,1 miliarde de euro, se loveste, insa, de planurile companiei spaniole Iberdrola, care vrea sa construiasca o parte a parcului sau eolian in satul vecin, Cogealac. Cu o capacitate de 1.600 de megawati, acesta urmeaza sa devina, in jurul anului 2017, "cel mai mare din lume", o investitie in valoare 2,2 miliarde de euro.
In aceasta competitie care le opun grupului CEZ, Iberdrola si partenerul ei local, Eolica Dobrogea, par sa beneficieze de un atu important, si anume sustinerea neconditionata a primarului din Cogealac, Hristu Cati.
Cati s-a prezentat, saptamana trecuta, pe santierul CEZ, in fruntea a aproximativ 100 de localnici, pentru a amenda, din nou, grupul ceh, pe care-l acuza ca nu dispune de toate autorizatiile.Conflictul a degenerat, cinci persoane fiind ranite cu gloante de cauciuc, iar tot atatea persoane fiind arestate, intre care si primarul.
Mita si conflict de interese
"Acest primar este nebun. Din cauza lui, suntem pe cale sa pierdem fondurile pe care CEZ le-ar fi investit aici", sustine Doina, o fosta consiliera locala, care a dorit sa nu isi dezvaluie numele de familie.
"Pentru ca a luat mita de la celalalt grup", a adaugat Dumitru Bacu, "frizer din tata-n fiu", citand presa locala.
Potivit unor zvonuri, primarul ar fi cumparat aproximativ 1.000 de hectare de teren in regiune, in speranta de a le inchiria, cu un profit important, grupului Iberdrola.
Da, Doamne, o eoliana
Mai norocosi, aproximativ 300 de locuitori profita, deja, de venirea CEZ. Compania plateste anual o chirie in valoare de 3.000 de euro pentru fiecare turbina pe care o instaleaza pe un teren privat. "Ce mi-ar placea sa-mi cada si mie, din cer, o eoliana. M-ar scoate din saracie", a declarat un sofer, Marin, in varsta de circa 30 de ani, la o masa, in singurul bar din Fantanele.
Potrivit purtatoarei de cuvant a CEZ, Cosmina Marin, avantajele satenilor sunt multiple. "Am refacut drumurile, am instalat apa curenta si planuim sa introducem un sistem de canalizare si sa finantam constructia unei gropi de gunoi publice", a declarat ea, estimand totalul investitiilor in infrastructura de la Fantanele la "cateva sute de mii de euro".Subliniind ca locuitorii din Cogealac ar putea beneficia de aceleasi investitii, ea a calificat ca "absurda" opozitia primarului. "Nu il inteleg. Exista suficient loc, iar vantul sufla pentru toata lumea", a spus Marin.
Calcaiul lui Ahile – racordarea la sistem
Exista, totusi, unele constrangeri, deoarece, in pofida faptului ca Romania ocupa o pozitie privilegiata pe harta eoliana a Europei, posibilitatile de racordare la sistemul energetic sunt limitate.
Potrivit ministrului Economiei, Adriean Videanu, Bucurestiul a primit, pana in prezent, solicitari pentru o productie de 23.000 de megawati. Intre grupurile interesate se afla italienii de la Enel, portughezii de la EDP si austriacii de la Petrom-OMV.
Insa expertii subliniaza ca, in absenta unor investitii importante pentru modernizarea acestuia, sistemul energetic nu va putea suporta sarcini mai mari de 3.000 de megawati. Cresterea capacitatii peste acest nivel prezinta riscuri, deoarece energia eoliana este capricioasa, sustin oficialii companiei nationale Transelectrica.
Pentru moment, competitia ramane deschisa, in contextul in care, in 2009, rafalele de vant au produs doar 14 megawati.
