Noul sef Romsilva afirma ca este nevoie de 190 milioane de euro pentru impaduriri masive si pentru protejarea parcurilor nationale pe care le au in administrare. Noul director al Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva vorbeste pentru „Adevarul“ despre necesitatea impaduririlor si despre prioritatea de a combate defrisarile.
Adevarul: Ce este prioritar pe lista dumneavoastra cu obiective?
Florian Munteanu: Cu siguranta, impaduririle. 27% din suprafata Romaniei este ocupata cu paduri, insuficient fata de media europeana de 35% si atunci avem directive sa extindem fondul forestier national.
Este necesar sa extindem fondul forestier cu doua milioane de hectare pana in 2035, deci cam 80.000 de hectare pe an, la care se adauga impaduririle curente de regenerare pe care le facem in fondul forestier. Anul acesta vrem sa impadurim 15.000 de ha in fondul forestier al statului.
A doua problema majora este absorbtia fondurilor UE pentru impaduriri, mai ales in teritoriile apartinand persoanelor fizice. Vom finaliza ghidul de finantare pe baza caruia toti proprietarii de paduri, care au drumuri forestiere sau vor sa faca accesibilizarea fondului forestier, vor putea sa-si faca proiectele.
Romsilva ar trebui sa primeasca de la UE 190 milioane de euro pentru gestionarea ariilor protejate si pentru reconstructia ecologica a terenurilor neimpadurite, in principal a celor din Lunca si Delta Dunarii.
Ce procent din suprafata impadurita a fost defrisata in Romania?
Inca nu avem aceste date care, in mod normal, ar trebui sa fie la Directia Padurilor din Ministerul Agriculturii. Chiar vorbeam cu un reprezentant de aici… si dumneavoastra veniti din productie, si eu vin din productie. Nu se poate sa existe suprafata de padure care sa nu aiba minimum doua controale de fond pe an.
Cele mai multe defrisari se fac in padurile private. In ce masura isi asuma Romsilva responsabilitatea pentru acest lucru?
Aici sunt doua chestiuni pe care lumea nu le pricepe.
Romsilva administreaza padurea statului si, pe baza de contract, paduri particulare ale persoanelor fizice, ale comunitatilor locale si ale persoanelor juridice. Am acum la Pascani o situatie deosebita, avem contract de administrare, dar proprietarii sunt cei care au venit si au defrisat.
Vom purta discutii cu Ministerul Agriculturii si cu Ministerul de Justitie… trebuie sa-i facem si pe domnii judecatori sa inteleaga ca una este proprietatea si alta este administrarea. Iar legea specifica clar acest lucru, dar interesele o anuleaza, desi, cand e vorba de un nenorocit care a taiat 10 arbori ca sa-i puna pe foc, as numi mai degraba acest lucru compasiune sociala.
Culmea este ca exista fond de masa lemnoasa pe piata, nu se poate valorifica, dar totusi omul se duce sa taie in mod nejustificat, asa este mentalitatea lui.
Cum intentionati totusi sa combateti defrisarile?
Eu cred ca putem face fata acestui fenomen, dar pe termen lung. Oricum, stiu zone in care locuitorii traiau din furt de lemn, iar datorita amenzilor mari, fenomenul nu mai este de amploare.
Mai grav este atunci cand oamenii sunt incitati la chestii de astea de catre comunitatile locale, ori pentru a scoate pe cineva de pe piata, ori pentru a-si face publicitate… varii interese, iar fondul agricol si forestier se reduce.
Sistemul informational integrat SUMAL, de urmarire a materialelor lemnoase de la locul de obtinere pana la utilizatorii finali, in scopul combaterii defrisarilor, a fost implementat la sfarsitul lui 2008. Rezultatele sunt dezamagitoare pana acum.
De ce?
In prima faza am imbratisat aceasta idee, dar s-a procedat prost in implementare. Numai un an s-a pierdut cu obtinerea avizarilor pentru acest soft, cand se puteau crea cateva centre-pilot de instruire a oamenilor si de implementare, ca dupa aceea, cand sistemul devine operational, oamenii sa stie ce au de facut.
Pe de alta parte, unul poate sa se uite la datele din sistem si sa-mi fure toti partenerii, nu? In aplicatie ar trebui sa intre doar datele esentiale, volumul de masa exploatat, cel prelucrat, nu cine, cum, unde-l prelucreaza si cu ce. Eu asta am semnalat Ministerului Agriculturii. Informatia trebuie sa fie filtrata pentru cei care o vizualizeaza.
Eu zic ca acest sistem a fost construit si cu un interes anume, deci treaba nu-i curata. Plus ca nu mai exista in nicio tara asa ceva. Daca consideram ca, prin SUMAL, furturile vor fi evitate, atunci trebuie sa fim tare naivi. Voi continua discutiile cu autoritatea centrala, pe aceasta tema. Sistemul trebuie suspendat pana devine perfectibil.
Profil Florian Munteanu
S-a nascut in Calugarei, judetul Dolj. A fost:
Sef Ocol Silvic Raducaneni Iasi (1987-1988)
Inspector-sef adjunct al Inspectoratului Silvic Judetean Iasi (1988-1990)
Seful Corpului de Control al Directei Silvice Iasi (1990-1993)
Directorul Directiei Silvice Iasi (1993-1999)
Seful Ocolului Silvic Ciurea – Directia Silvica Piatra Neamt (1999-2000)
Directorul Directiei Silvice Iasi (2001-2005)
Directorul general SC Moloforest SA Iasi (2005-2008)
