Scrisoare deschisa Greenpeace/Organisme modificate genetic
Catre: Guvernul Romaniei
In atentia: Domnului Calin Popescu-Tariceanu , Prim Ministru
Spre informare: MMDD, MADR, MAE
Franta a interzis cultivarea porumbului modificat genetic MON810
Romania trebuie sa activeze imediat clauza de salvgardare in cazul MON810
Bucuresti, 15 ianuarie 2008 – Guvernul Frantei a anuntat vineri seara, 11 ianaurie 2008, ca urmare a concluziilor prezentate de Comitetul inaltei autoritati franceze pentru OMG, activarea clauzei de salvgardare [1] pentru intericerea cultivarii porumbului modificat genetic MON810 deoarece noi studii arata ca acesta prezinta riscuri semnificative pentru mediu. Porumbul MON810 produs de compania Monsanto este singura planta modificata genetic care este cultivata la scara comerciala in Europa, mai ales in Franta si Spania. La 10 ani dupa ce a fost introdus pe piata, dovezi stiintifice arata ca acest soi nu este sigur pentru mediu. Decizia Frantei
de a interzice cultivarea MON810 este o victorie istorica in lupta anti OMG si un pas important pentru protejarea speciilor de animale si plante de efectele negative ale contaminarii genetice, iar pentru Romania si alte State Membre reprezinta un moment politic oportun pentru luarea unei decizii similare imediate. In acest moment exista suficiente argumente stiintifice si economice, precum si baza legislativa necesara pentru luarea unei asemenea decizii, iar aceasta face in prezent doar obiectul vointei politice.
Redam in cele ce urmeaza traducerea in limba romana a continutului proiectului de aviz asupra
diseminarii porumbului MON810 pe teritoriul francez realizat de Comitetul de prefigurare al inaltei autoritati franceze pentru organismele modificate genetic instituit prin decretul nr.2007- 1719 din 5 decembrie 2007. Pentru mai multe detalii in legatura cu decizia Frantei va rugam sa contactati reprezentantii abilitati ai Guvernului francez.
Comitetul de prefigurare inaltei autoritati franceze pentru organismele modificate genetic s-a intrunit in decembrie 2007 si in ianuarie 2008. Scrisoarea sa de misiune il insarcineaza sa reevalueze riscurile si beneficiile pentru mediu si pentru sanatatea publica ce ar putea fi legate de diseminarea voluntara a porumbului MON810.
Comitetul anticipativ arata ca au fost publicate mai multe descoperiri stiintifice noi in legatura cu impactul porumbului MON810 asupra mediului inconjurator, asupra sanatatii oamenilor, asupra economiei si agriculturii.
Comitetul a stabilit sintezele tematice pentru aceste campuri de evaluare, unele campuri dispunand de o literatura stiintifica inca foarte lacunara.
Potrivit scrisorii de misiune, problemele privitoare la argumentele, de orice natura, pentru cultivarea de OMG in mediu deschis si care se refera la totalitatea OMG, nu au fost examinate.
Comitetul a scos in evidenta starea actuala a evaluarii impactului, fiind consemnate rezultatele existente deja la momentul primei autorizatii, noile rezultate disponibile, precum si noile aspecte considerate importante.
In urma acestor intruniri,
1. Comitetul anticipativ arata ca au fost publicate mai multe descoperiri stiintifice noi in legatura cu impactul porumbului MON810 asupra mediului inconjurator, asupra sanatatii oamenilor, asupra economiei si agriculturii:
Diseminarea: Noua descoperire fata de 1998 cand fusese autorizat MON810 se refera la modul de raspandire al polenului (Klein et al., 2003; Rosi-Marshall et al. 2007; Brunet 2006, Kuest; Chapela, 2001) pe distante mari (kilometrice) (Messean, 2006) in functie mai ales de conditiile si evenimentele climatice, respectiv de mediu. Aceste rezultate au demonstrat ca este imposibila evitarea polenizarii incrucisate intre campurile cultivate cu
plante MG si cele cu plante conventionale la o scara locala (mica regiune agricola)(Messean, 2006). Discutia a subliniat importanta acestor rezultate in ceea ce priveste impactul asupra puritatii semintelor, respectarii pragului de contaminare si regulilor de coexistenta. Diseminarea toxinei Bt si persistenta ei au fost demonstrate si depind de factori edafici, climatici sau de mediu (Icoz si Stostky, 2007).
Aparitia rezistentei la daunatorii vizati: nu exista descoperiri noi in privinta insectelor vizate principal (nu a fost demonstrata aparitia rezistentei), dar s-a constatat selectia unui soi rezistent la doua lepidoptere vizate secundar (Huang et al., 2007; Van Resenburg, 2007).
Efecte asupra faunei nevizate: descoperiri noi confirma posibilitatea efectelor toxice pe termen lung asupra limbricilor (Zwalhen et al., 2003), izopodelor, nematodelor si fluturului monarh (ropalocerae) (Hardwood et al. 2005, Prasifka et al. 2007, Dutton et al. 2005). Au aparut publicatii demonstrand posibila prezenta a toxinei Bt in lantul trofic (Obrist et al., 2006) precum si o persistenta observata a moleculelor insecticide in apa
(Douville et al., 2006; Rosi-Marshall et al., 2007) sau in sedimentele drenate dintr-o parcela (peste 20-40 de zile) (Ipoz,Stotsky, 2007), la contactul radacinilor cu solul (Saxena si Stotzky, 2005); Mulder et al. 2006; Castaldini et al;, 2005) cu o expunere a populatiei de insecte (Griffith et al., 2006; Johnson et al., 2006) mai aproape de baza lantului trofic. O analiza globala a entomofaunei nevizate (Marvier et al., 2007) demonstreaza un efect al culturilor de porumb Bt asupra catorva familii de nevertebrate, efectele sale fiind totusi mai reduse decat cele rezultate din tratamentele cu insecticide. In concluzie, studiul lui Marvier nu aduce nici o dovada de toxicitate directa.
Sanatatea oamenilor: noi descoperiri arata efectul porumbului Bt asupra continutului de micotoxina care pot fi reduse cu 90%-95% (AFSSA1, 2004) fata de hibrizii conventionali netratati cu insecticide, tratamentele insecticide nepermitand o diminuare atat de accentuata. Continutul de fumonizina (substanta posibil cancerigena la om – categoria 2B potrivit clasificarii CIRC2) pentru hibrizii conventionali depaseste in mod obisnuit 2000 ppb in functie de atacurile de insecte in regiunile Midi-Pyrenees si Aquitaine.
2. Comitetul anticipativ aminteste aspectele care nu au fost riguros analizate sau pe cele noi de care trebuie sa se tina cont in evaluarea impactului oricarui OMG:
Caracteristicile moleculare si biochimice : proteina produsa de transgena nu este identica cu cea produsa de Bacillus thuringiensis. Proprietatile sale de replicare, de modificare post-traducere, de biodegradabilitate, de remanenta sau de specificitate, de prezentare (etc.) pot fi diferite de cele ale toxinei naturale CRY1AB. Doar studiile efectuate direct pe baza porumbului MON810 sunt pertinente pentru evaluarea toxicitatii asupra oamenilor si mediului inconjurator. Ar fi interesant sa se cunoasca interactiunea dintre transgena si diferite fonduri genetice. A fost pusa problema producerii de peptide de secvente neastepate la MON810, precum si impactul lor asupra dezvoltarii insectelor si vertebratelor, si a fost subliniata inconsistenta dosarului de evaluare a acestui aspect, dar nu s-a ajuns la nici un consens in aceasta privinta. S-a pus si problema eventualei produceri si evolutii a metabolitilor rezultati in urma degradarii toxinei Bt, dar nu s-a gasit nici un raspuns.
Impactul asupra insectelor polenizatoare: studiile de impact asupra albinelor trebuie sa fie realizate pe stupi in conditii normale de exploatare, pentru a se putea stabili efectele cumulative. Nici la acest punct nu s-a ajuns la un consens.
Elemente de toxicologie: nici o noua descoperire in afara impactelor toxice mentionate mai sus, dar marea majoritate a participantilor au subliniat ca testele de 90 de zile sunt insuficiente! Intr-adevar, metodologia utilizata (validata de OCDE3) pe sobolani de laborator nu permite sa se traga concluzii in privinta absentei sau
prezentei de diferente semnificative intre grupurile test si grupurile martor, sau in privinta interpretarii biologice a diferentelor observate (Lavielle, 2007). Un nou protocol trebuie gandit. Comitetul considera ca trebuie initiate studii pe termen lung, pe fonduri genetice adaptate, pe alte specii si, mai ales, pe esantioane mai numeroase.
Comitetul a subliniat absenta unei evaluari a efectelor endocrine, teratogene si transgenerationale.
Efecte biologice si microbiologice: trebuie sa fie examinate efectele biologice si microbiologice ale diseminarii sau ale persistentei observate pentru molecule Bt sau pentru transgena in sol (peste 200 de zile).
Efecte epidemiologice: comitetul subliniaza importanta initierii unor studii epidemiologice si constata ca experienta tarilor mari consumatoare de OMG nu poate fi exploatata in acest domeniu deoarece nu se realizeaza nici un studiu epidemiologic acolo, avand in vedere lipsa trasabilitatii.
Elemente economice: informatiile disponibile nu privesc decat dimensiunea microeconomica (pentru exploatare) si par sa indice in Franta o incidenta pozitiva la hectar, de la o rata de infestare de 0.3 larve/tija (adica potential in medie pentru 600-700 000 ha de porumb), ridicandu-se la o suma cuprinsa intre 40 si 110 € / ha fata de culturile conventionale. In plus, observatiile de teren indica avantaje in ceea ce priveste comoditatea utilizarii (recolta mai tarzie, economie la costurile de uscare). Cu toate acestea, factori variabili importanti (climatici, parazitari) ingreuneaza analiza la acest nivel. In plus, diferenta potentiala de pret intre produsele OMG si produsele conventionale nu a fost luata in considerare. S-a ridicat problema incidentei
economice a contaminarilor pe filierele conventionale, specifice sau biologice, dar nu s-a putut gasi un raspuns in literatura economica. In aceeasi situatie se afla si costurile legate de coexistenta (izolare, analiza, transport, delimitarea loturilor, externalitati economice si ecologice), iar in prezent sunt in curs de desfasurare diverse studii. Efectele economice globale nu sunt luate in considerare, deoarece nu sunt specifice
porumbului MON 810 dar ar trebui sa fie analizate de inalta autoritate. In general, comitetul consemneaza insuficienta analizei economice la nivelul exploatarii, al filierelor si al pietei internationale.
Biovigilenta: comitetul subliniaza importanta unei supravegheri in timp real si pe termen lung a efectelor culturii in camp deschis a porumbului MON810 asupra faunei, florei, fungilor, ecosistemelor, in cadrul unui program de biovigilenta.
Utilizarea pesticidelor: trebuie studiata mai aprofundat modificarea cantitativa a pesticidelor in raport cu utilizarea porumbului MON810.
Analiza conditiilor economice, sociologice si politice de organizare a coexistentei intre agriculturile biologice, conventionale, OMG si altele.
3. Avand in vedere aceste elemente, comitetul de prefigurare este de parere ca:
Noi date au aparut din 1998:
Caracterizarea diseminarii pe distante mari
Idendificarea aparitiei rezistentei anumitor daunatori vizati secundar
Elemente noi despre efectele asupra faunei si florei nevizate
Reducerea produtiei de micotoxine.
De asemenea, urmatoarele aspecte trebuie studiate sau aprofundate:
Caracterizarea moleculara si biochimica
Metodologia studiilor toxicologice si ecotoxicologice
Dispozitivul de supraveghere epidemiologica
Dispozitivul de supraveghere biologica Analiza economica la nivelul terenurilor cultivate si a filierelor si includerea externalitatilor.
Aceste date, probleme si concluzii reprezinta semne serioase de intrebare in privinta consecintelor asupra mediului, sanatatii si economiei determinate de cultivarea si comercializarea porumbului MON810.
Problemele ridicate de comitet se aplica si elementelor de transformare autorizate la import in Uniunea Europeana. Pe termen mai lung, va fi important de asemenea sa fie luat in calcul impactul ecologic al produselor autorizate la import.
Sfarsit
Greenpeace solicita Guvernului Romaniei sa urmeze de urgenta exemplul Frantei si sa interzica importul si cultivarea porumbului MG MON810 pentru a proteja mediul si sanatatea oamenilor.
Contacte Greenpeace:
Marco Contiero, Greenpeace European Unit, Director politici UE OMG, tel: +32 477 777 034
Gabriel Paun, Coordonator campanii Greenpeace Romania, tel. 0744 351977
Nota:
[1] Daca un stat membru invoca Articolul 23 al Directivei 18/2001, organismul modificat genetic este
interzis pe teritoriul sau, in timp ce este initiata o procedura comitologica reinnoita, timp in care toate
celelalte State Membre si Comisia Europeana revizuiesc noile dovezi stiintifice. Legea prevede ca acest
proces sa fie finalizat in termen de 3 luni.
This document was created with Win2PDF available at http://www.win2pdf.com.
The unregistered version of Win2PDF is for evaluation or non-commercial use only.
This page will not be added after purchasing Win2PDF.
