Reprezentantii municipiului au considerat ca, in ceea ce priveste mediul si dezvoltarea durabila, Clujul se poate lua la intrecere cu orase ca Amsterdam, Copenhaga, Oslo sau Viena.
Un concurs realizat la nivel international, cu implicarea Comisiei Europene, urmeaza sa desemneze o “Capitala Verde a Europei” pentru 2010 si 2011. Printre cele 35 de orase care au candidat la acest titlu figureaza Amsterdam, Oslo, Viena, Dublin, Praga si… municipiul Cluj-Napoca, de altfel si singurul oras din Romania care s-a inscris in aceasta competitie. Pe de alta parte, specialistii de la Cluj vorbesc de poluare, probleme cu gestionarea deseurilor si spatii verzi disparute in favoarea constructiilor.
Specialistii care au evaluat cele 35 de inscrieri au luat in calcul zece indicatori: contributia locala la schimbarile climatice globale, transportul local, spatiile verzi publice, calitatea aerului, poluarea fonica, gestionarea deseurilor, consumul de apa, tratarea apelor uzate, managementul mediului de catre autoritatile locale si utilizarea terenurilor dupa criterii de dezvoltare durabila. Specialistii au tinut cont in evaluare de situatia prezenta a mediului si evolutia in ultimii 5-10 ani, de masurile inovative si eficiente de imbunatatire a mediului, precum si de planurile de implementare in viitor a unor astfel de masuri. Saptamana trecuta, specialistii care au analizat propunerile celor 35 de “candidati” au selectat opt orase care raman in competitie. Clujul nu e printre ele.
Reprezentantii Primariei Cluj-Napoca recunosc faptul ca au aspirat la titlul de “Capitala Verde a Europei” si s-au inscris in competitie, deoarece orasul ar fi o capitala culturala europeana si, din aceasta perspectiva, ar trebui sa faca fata provocarilor europene. “Daca presa scrie ca noi nu avem destule spatii verzi, nu ne intereseaza. Noi trebuie sa ne implementam proiectele si am aplicat in calitate de capitala culturala europeana.
Este o provocare, un challenge cu noi insine sa ajungem "Capitala Verde a Europei", pentru ca asa o sa avem obligatii, iar asa vom ajunge sa gandim si sa implementam si mai multe proiecte”, a explicat purtatorul de cuvant al Primariei, Raimonda Boian. Aceasta nu a putut preciza care au fost punctele forte pe care Cluj-Napoca le-a pus pe masa europenilor. “De completarea formularului standardizat s-a ocupat o persoana desemnata special, care a furnizat toate datele solicitate”, a adaugat Boian.
Reprezentantii Garzii de Mediu Cluj spun insa ca o astfel de candidatura ar mirosi a actiune politica. “Mai este mult pana sa ajunga Cluj-Napoca la nivelul oraselor europene si sa poata concura cu acestea. Indicatorii de mediu din municipiu demonstreaza acest lucru. Spre exemplu, la capitolul spatii verzi, raportul final pe cap de locuitor iese binisor, tocmai pentru ca in ultimii ani, municipalitatea a introdus foarte mult teren din extravilan (fanate, dealuri – n.red.) in intravilan. Cu toate acestea, o simpla privire pe harta orasului releva faptul ca exista foarte mari disproportii la spatiile verzi intre Estul si Vestul orasului, prima parte stand extrem de prost la acest capitol”, a explicat comisarul adjunct Stanislav Costa.
Datele din raportul de mediu pe 2007, efectuat de Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Cluj, atesta ca fiecarui clujean ii corespund 15,2 metri patrati de spatiu verde. Conform aceluiasi document, dezvoltarea orasului in ultimii ani s-a facut in detrimentul suprafetelor ocupate de spatii verzi. Indicii medii europeni prevad un coeficient de cel putin 20 de metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor, cifra la care in cativa ani ar putea ajunge doar Timisoara sau Bucuresti, dupa cum au spus specialistii din cadrul Ministerului Mediului. “in privinta repartitiei in teritoriu a zonelor verzi, se observa concentrarea acestora in zona centrala”, se mai precizeaza in raport.
Ecologistii au atras atentia, in repetate randuri, ca spatiile verzi si parcurile existente in Cluj-Napoca au fost afectate in ultimii ani de extinderea imobiliara. Printre exemplele de disparitii de spatii verzi, pe care le-au aratat specialistii care au urmarit dezvoltarea urbana la Cluj, se numara zone din Faget, Parcul Est, Parcul Central, Iuliu Hatieganu, Parcul Rozelor sau cel Etnografic, unde ar fi aparut, in ultimii ani, diverse constructii – de la centre comerciale la birouri, blocuri de locuinte sau chiar spatii industriale.
“In anii ’90, Clujul a ramas, cu Pitestiul, intr-o competitie nationala privind orasele cu preocupari in domeniul spatiilor verzi. Atunci, exista un studiu de sisteme de spatii verzi si proiecte care vizau, printre altele, amenajari in Parcul Est, Feroviarilor, Iuliu Hatieganu. Acestea nu au fost realizate. Atunci, Clujul avea 7,5 mp de spatii verzi amenajate (intravilan) pe cap de locuitor. intre timp, au disparut 20 de hectare de spatii verzi amenajate in favoarea unor diverse constructii”, arata arhitectul Vasile Mitrea. Mentionam ca, potrivit legislatiei in domeniu, localitatile trebuie sa ajunga la 24 mp de spatiu verde pe cap de locuitor pana in 2013. “Ar trebui sa existe niste politici coerente de punere in valoare a terenurilor degradate, a zonelor industriale dezafectate”, a mai mentionat Mitrea.
“Participarea la o astfel de competitie suna a ipocrizie si a gluma, in conditiile in care, nici macar comparandu-l cu alte orase din Romania, Clujul nu sta prea bine. Nici ca gestionare a deseurilor, a apelor uzate, poluare fonica, asta ca sa nu mai vorbim de spatiile verzi, afectate de dezvoltarea necontrolata a constructiilor. Spre exemplu, pe linie de management al deseurilor se cearta Consiliul Judetean cu Primaria, dar niste proiecte concrete nu exista. Nici ca planuri de viitor nu mi se pare ca lucrurile ar sta mai bine. Dincolo de niste declaratii de intentie, nu s-a venit cu ceva concret”, arata Radu Mititean, director executiv al Clubului de Cicloturism Napoca.
De asemenea, specialistii clujeni atrag atentia ca transportul rutier din municipiu a devenit una din cele mai importante surse de poluare a aerului. Masuratorile efectuate de ARPM au relevat indici, in principalele intersectii ale orasului, peste limita admisa. De asemenea, la poluarea fonica, cifrele din centru, din zona aeroportului, dar si a arterelor pe care circula autovehiculele de mare tonaj (in prezent Cluj-Napoca nu are centuri de ocolire – n.red.) sunt si acestea peste limita admisa. Zonele critice sub raportul poluarii atmosferice sunt si cele aferente zonei industriale.
European Green Capital of the Year
incepand din 2010, un oras european va fi ales in fiecare an ca si “Capitala Verde a Europei”. Premiul se va acorda unui oras care intruneste o serie de conditii, care are realizari in ceea ce priveste standarele de mediu, care si-a stabilit obiective pentru imbunatatirea mediului si dezvoltarea durabila si care poate sa devina un model pentru alte orase europene. Cele opt orase selectate dintr-un total de 35 sunt Amsterdam (Olanda), Bristol (United Kingdom), Copenhaga (Danemarca), Freiburg, Hamburg si Münster (Germania), Oslo (Norvegia) si Stockholm (Suedia).
