Ministrul Mediului, Barna Tanczos, a transmis că exemplarele periculoase pot fi extrase în cel mult 15 zile, iar recoltarea se face numai de personalul tehnic al asociației care solicită extragerea. Schimbarea regulilor vine după ce un prinț austriac a împușcat cel mai mare urs din România.
Inițial, derogările erau valabile de la data emiterii până la sfârșitul anului. Apoi, pentru că unele derogări nu erau folosite nici după opt luni, Ministerul Mediului a restrâns valabilitatea ordinului de extragere la 60 de zile. Însă după cazul ursului Arthur, cel mai mare din România, exemplarele periculoase pot fi extrase în cel mult 15 zile.
În plus, împuşcarea se face numai de către personalul tehnic al asociaţiei care solicită extragerea, eliminând astfel variantele prin care asociațiile ar fi putut aduce persoane străine care să pună în aplicare derogarea.
Potrivit Agent Green, Prințul Emanuel von und zu Liechtenstein, rezident în Riegersburg, localitate situată în regiunea austriacă Stiria, a venit în România în luna martie pentru o derogare oferită de Ministerul Mediului din România, acordată pentru eliminarea unei ursoaice cu pui care ar fi cauzat pagube anul trecut la unele ferme din Ojdula, județul Covasna. Însă acesta ar fi împușcat un mascul, cel mai mare urs, la acel moment, din România.
În acest caz, au fost desfășurate controale paralele de Garda Națională de Mediu, Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Garda Forestieră Brașov.
„Principala concluzie care se desprinde din toate cele trei rapoarte este că există suspiciuni rezonabile ca acest caz să fie cercetat de instituțiile de cercetare penală pentru a se stabili dacă faptele sunt de natură infracțională. Astfel, fiecare instituție din cele implicate în control va transmite mai departe către organele de cercetare penală rapoartele integrale”, a transmis Ministerul Mediului într-un comunicat.
Garda Națională de Mediu a dispus Asociației de Vânătoare Botoș prelevarea de probe ADN și transmiterea acestora până astăzi la Institutul Național de Dezvoltare Cercetare în Silvicultură „Marin Drăcea”.
„Trofeul este în țară. Credem că exemplarul de urs brun recoltat ar trebui să ajungă la Muzeul Cinegetic de la Posada”, a mai spus demnitarul.
De asemenea, ministrul Mediului a amintit câteva probleme care apar în gestionarea populației de urs din România:
- lipsa centralizării datelor privind populația de urs;
- monitorizarea și evaluarea populației de urși nu sunt încărcate într-un sistem GIS;
- lipsa localizării exacte a evenimentelor, a întâlnirilor, a atacurilor, a pagubelor;
- lipsa definirii și localizării zonelor frecventate de urși, harta de risc pentru turiști.
Unele dintre soluții pentru rezolvarea acestor probleme ar putea fi:
- crearea unei aplicații în care orice persoană fizică sau instituție poate încărca poze și/ sau documente și poate localiza cu coordonate GIS orice eveniment legat de specia urs. Pagube, atacuri, poze referitoare la întâlniri om-urs, monitorizări ale autorităților, monitorizări/filmări gestionari fonduri cinegetice;
- derogarea să fie valabilă 15 zile cu posibilitatea de prelungire cu încă 15 și să fie realizată doar de membrii asociației sau personalul tehnic de specialitate;
- instituționalizarea dialogului tripartite: asociații de vânătoare-ONG-ANANP;
- statul trebuie să asigure un sprijin financiar celor care administrează habitatul natural al speciilor strict protejate și trebuie să suporte cheltuielile de intervenție, pe cele de monitorizare, de relocare sau extragere, deoarece acestea se fac în interesul ocrotirii vieții umane și a bunurilor.
„Este nevoie de o aplicație în care orice persoană fizică sau instituție poate încărca poze și/sau documente și poate localiza cu coordonate GIS orice eveniment legat de specia urs. Trebuie să existe un management adecvat. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor are ca responsabilitate gestionarea durabilă a resursei cinegetice”, a subliniat ministrul Barna Tánczos.
