Sub masca „second hand”: fenomenul importului de deșeuri

Autoritățile române au în lucru un proiect legislativ pentru combaterea importurilor ilegale de gunoi, care vin mascate în importuri de bunuri folosite – ROSH, anunță Green Report. 

Garda de Mediu spune că managementul deșeurilor este una dintre principalele probleme naționale. România atinge astăzi un nivel național de reciclare undeva pe la 13%, în condițiile în care ținta anuală este de 50%.

Printre problemele pe care le întâmpină autoritățile în gestionarea deșeurilor, există un fenomen care a luat amploare în ultimii ani și pentru care nu există încă soluții legislative dedicate în vigoare.

Importul ilegal de deșeuri care vin mascate sub pretextul importului de second hand-uri
Auzim din când în când la știri cum agenții vamali mai dau peste câte un tir

care intră la noi în țară cu deșeuri trecute ca marfă second-hand pe hârtie: îmbrăcăminte, panouri fotovoltaice, anvelope uzate, donații ș.a.

În realitate, de fapt, importăm gunoi!

Sunt deja câțiva ani de când Garda de Mediu descoperă periodic transporturi de gunoi ajunse la noi, iar fenomenul pare, mai degrabă, în creștere decât în scădere.

Numai anul trecut, autoritățile au oprit la graniță transporturi de acest gen care ar fi introdus 6.000 de tone de gunoi la noi în țară, conform unei investigații „România, te iubesc!”.

Nu știm, însă, câte au reușit să treacă de filtrele autorităților române, deoarece filierele care introduc aceste reziduuri pe teritoriul României s-au specializat în folosirea unor tertipuri de camuflare a transporturilor în documentele care le însoțesc.

În ianuarie, Garda de Mediu a trimis înapoi mai multe transporturi de acest fel, care ar fi introdus peste 100 de tone de gunoi prin trei puncte vamale importante: Giurgiu, Nădlac II și Giurgiu II.

Tarifele reduse de colectare, depozitare și valorificare a deșeurilor, precum și capacitatea redusă de a gestiona circuitul deșeurilor fac din țara noastră un obiectiv atractiv pentru cei care speculează fenomenul.

GREEN REPORT a vrut să afle dacă există o strategie de combatere a fenomenului. Așa că am întrebat Garda de Mediu dacă lucrează la soluții, altele decât descinderile pe care le face periodic.

Redăm în continuare ce ne-a transmis Comisarul General Andrei Rudolf Corlan:

Un subiect la care țin foarte mult și pe care l-am finalizat împreună cu Agenția pentru Protecția Consumatorului este o Ordonanță de Urgență (OUG) care privește bunurile second hand, astfel încât bunurile folosite care intră la noi în țară să fie supuse acelorași rigori ca deșeurile, prin integrarea într-un sistem digital.

Așa cum avem Registrul ROAFM (Registrul pentru monitorizarea și verificarea trasabilității deșeurilor de ambalaje în sistemul responsabilității producătorului), care s-a dovedit un succes, pe acest model vrem să construim ROSH – prin acest sistem, destinatarul acestor bunuri folosite să fie înregistrat în sistem, transportatorul bunurilor să anunțe intrarea în țară cu 24 de ore înainte.

Pentru a putea combate eficient fenomenul, este nevoie să se definească mai bine ce înseamnă bunul uzat.

Un bun folosit prezintă semne de uzură, dar poate fi folosit în scopul pentru care a fost proiectat. Dacă este stricat și nu mai poate fi utilizat, acel bun poate fi un deșeu care poate fi întors în vederea reutilizării sau valorificării.

Definirea produsului neconform prin stabilirea de atribuții către protecția consumatorului pentru ca ei să poată dispună blocarea intrării produsului în țară.

Potrivit comisarului general în cadrul legal actual, procedura este următoarea:
  • Protecția Consumatorului decide că un produs este neconform, nu are corespondent pe piața de desfacere. Alertează Garda de Mediu pentru că ei nu-l pot încadra ca și deșeu.
  • Garda de Mediu vine să verifice acel transport, dar împreună cu ANPC-ul (pentru că ei trebuie să sigileze ce au desigilat), se constată că trebuie trimis în țara de proveniență.
  • Se întocmește dosar penal și este trimis mai departe.

În felul acesta, două instituții de control alocă resurse pe același fond de timp, iar eficiența este una scăzută”, spune Corlan.

Dacă se va reglementa această situație legislativă, astfel încât Garda de Mediu să se ocupe de transabilitatea deșeurilor, iar Protecția Consumatorului exclusiv de transabilitatea bunurilor folosite, „România nu va mai fi o piață atât de interesantă pentru cei care vor să-și arunce gunoiul aici”, consideră Comisarul General.

În contextul schimbărilor climatice și efectelor pe care le produc acestea în zonele urbane, reducerea emisiilor și amprentei de carbon sunt vitale și necesită găsirea unor alternative pentru gestionarea deșeurilor.

Un prim pas este întărirea legislației și dotarea autorităților competente cu mecanisme care să ajute la reducerea impactului climatic într-un timp cât mai scurt.

Citește aici articolul despre schimbările climatice la oraș și soluțiile pe care le propun diferiți actori din domeniul protecției mediului.

 

Discuția cu Andrei Rudolf Corlan, comisar șef al Gărzii Naționale de Mediu a avut loc în cadrul evenimentului Summer in the City” (Vara în oraș – n.red), organizat de Societatea Liberală și Fundația Hanns Seide la Roaba de Cultură, pe 8 August.

#gunoi #climatechange #greensolutions #fenomen #importuriilegale

spot_img

Ultimele știri