Compania Hidroelectrica lucreaza, in aceasta perioada, la o inventariere a microhidrocentralelor (MHC) care nu mai functioneaza, urmand sa decida ulterior soarta acestora, a anuntat Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri.
Cele mai multe MHC din Romania au fost construite inainte de anul 1989 si sunt in patrimoniul Hidroelectrica.
O mare problema intalnita la centralele hidro vechi este colmatarea acestora, care duce in final la intreruperea activitatii. In paralel cu disputa legata de noile proiecte de MHC, care ridica probleme de mediu, o alta chestiune sensibila este soarta centralelor vechi, scoase din exploatare.
Tema centralelor hidroelectrice dezafectate a fost discutata si la intalnirea derulata, acum doua zile, la Bucuresti, intre ministrul Economiei, Ion Ariton, si delegatia companiei germane Karl Gruppe, specializata in domeniul energetic.
Oamenii de afaceri germani s-au declarat interesati sa investeasca in sectorul hidroenergetic al Romaniei, in special in microhidrocentrale care sunt scoase din funcțiune. Ministrul Ariton le-a sugerat fie sa se asocieze cu compania Hidroelectrica pentru retehnologizarea unor MHC, fie sa participe la licitatiile pe care Hidroelectrica le va organiza pentru vanzarea MHC care nu mai functioneaza.
O treime din puterea instalata se regaseste in centrale cu durata de viata depasita
Cele mai recente estimari arata ca potentialul hidroenergetic tehnic amenajabil al Romaniei este de aproximativ 32.000 GWh/an. Potrivit proiectului de Strategie Energetica a Romaniei pentru perioada 2011-2035, autoritatile vor continua programul de realizare de centrale hidroelectrice cu punerea in functiune a circa 1.400 MW pana in 2035. Grupurile hidroenergetice cu durata de viata normata depasita totalizeaza in prezent o putere instalata de 2.000 MW, ce reprezinta circa 31% din puterea instalata totala.
La sfarsitul anului 2010, capacitatea instalata a Hidroelectrica era de 6.438,11 MW. Din aceasta capacitate totala, o putere de 276,74 MW este instalata in 162 de centrale cu puteri mai mici sau egale cu 10 MW, adica in microhidrocentrale (MHC).
”Conform programului de investitii in derulare, se preconizeaza ca pana in anul 2015 sa se instaleze capacitati cu o putere totala de 225 MW, energia de proiect pentru anul hidrologic mediu al acestor capacitati fiind de 792 GWh”, a declarat, pentru „Green Report”, Dragos Zachia-Zlatea, director general adjunct Hidroelectrica. In patrimoniul companiei figureaza 93 de baraje de dimensiuni si importanta diferite.
Tarnita-Lapustesti, proiect de peste un miliard de euro
Una dintre investitiile majore prevazute pentru asigurarea necesarului de servicii de sistem si modelarea curbei de sarcina este constructia hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnita-Lapustesti.
Proiectul reprezinta o prioritate a strategiei pe termen scurt si mediu de dezvoltare a sectorului energetic romanesc in perioada 2007-2020 aprobata prin hotarare de guvern.
CHEAP Tarnita-Lapustesti este un obiectiv de interes national, avand un rol esential in reglajul frecventa-putere necesar odata cu intrarea in functiune in perioada 2015-2017 a grupurilor 3 si 4 de la CNE Cernavoda.
Hidrocentrala va fi construita la 30 km amonte de municipiul Cluj-Napoca, pe valea raului Somesul Cald.
Proiectul este estimat la 1,164 miliarde de euro (fara TVA). Potrivit reprezentantilor Hidroelectrica, suma necesara constructiei va fi asigurata in proportie de 51% din fonduri proprii Hidroelectrica (participare cu aport de capital si finantare), iar restul de 49% de catre investitori strategici (prin finantare).
Centrala va contine patru grupuri reversibile, turbina-pompa, cu o putere instalata de 4×250 MW, constructia fiind preconizata a se realiza in doua etape pe parcursul a opt ani (cinci ani – prima etapa; trei ani – a doua etapa), fie in sapte ani cu finalizarea celor patru grupuri intr-o singura etapa.
Fiind o centrala cu acumulare prin pompaj, va asigura o crestere a sigurantei in functionarea sistemului electroenergetic.
Energia apei si clima
Cu toate ca este considerata o resursa ine-puizabila si sigura, hidroenergia nu este lipsita de necunoscute. Tendinta de schimbare a caracteristicilor climatice si instabilitatea regimului hidrologic reprezinta principalele provocari ale acestei piete.
Evolutia debitelor afluente in sectiunile amenajate hidroenergetic influenteaza direct productia de energie a Hidroelectrica. ”Limitele de variatie ale debitelor (de la secetos extrem la foarte ploios) pentru fiecare sectiune amenajata sunt cunoscute. Ce se stapaneste mai putin de catre unitatile abilitate este prog-noza de aparitie pe termen mediu si lung a debitelor afluente, ramanand atributul managementului societatii gestionarea riscului hidrologic, ca detinatoare pe langa licenta de producere si a licentei de furnizare”, a precizat Zachia-Zlatea.
Potrivit acestuia, productia Hidroelectrica in anii deosebit de secetosi poate avea valori de 13-14 TWh, in anii cu hidrologie normala se poate situa intre 15 si 17 TWh, iar in anii ploiosi energia poate atinge valori de 19-21 TWh. ”Valorile au aceste limite destul de largi de variatie functie de hidrologia diferitelor bazine amenajate si de stocarea sau destocarea din rezerva marilor amenajari. Acestea au o capacitate de stocare totala de circa 3 TWh, ceea ce ofera posibilitatea de a stoca sau de a destoca in cursul unui an o cantitate de energie in limita de 1 TWh”, a mai spus reprezentantul Hidroelectrica.
Controversa hidroenergiei
Beneficiile aduse de hidroenergie sunt incontestabile.
Apa folosita pentru obtinerea energiei este gratuita, inepuizabila si nu produce deseuri.
Cu toate acestea, energia obtinuta in marile centrale hidro nu este pe deplin verde. Ea afecteaza mediul in special in etapa constructiei centralelor, care necesita baraje ce perturba circuitul natural al raurilor si ecosistemele.
Consecintele cele mai importante sunt legate de efectele indiguirilor si scaderea nivelului apei, modificarea debitului, precum si constructia de drumuri si linii electrice.
Foto: www.hidroconstructia.com/
Citeste si:
Proiectele de microhidrocentrale vor fi blocate timp de trei luni
Zona protejata a Muntilor Fagaras se transforma in santier de constructii (Video)
