O companie din județul Timiș care produce masă biolemnoasă va înființa 251 de hectare de pădure de plop euramerican și plop alb în baza unei finanțări de peste 11 milioane de lei, fonduri PNRR.
Județul Timiș va beneficia de o nouă suprafață de pădure de 251 de hectare, grație unui contract de finanțare semnat recent de Ministerul Mediului, în valoare de 11,16 milioane de lei.
Proiectul, integrat în Campania Națională de Împădurire și Reîmpădurire, are ca obiectiv plantarea a două specii de plopi, euramerican și alb, pentru a combate schimbările climatice și pentru a proteja solurile vulnerabile.
Investiția va include înființarea unei ferme de pădure în județul Timiș, unde vor fi plantate aceste specii de arbori.
Această inițiativă face parte dintr-un program mai amplu, finanțat prin fonduri europene, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a subliniat că multe dintre inițiativele de împădurire provin din zone cu risc crescut de deșertificare, iar până acum au fost semnate contracte pentru mai mult de 7.000 de hectare de pădure.
Plopii euramerican și plopul alb sunt aleși pentru capacitatea lor de a se adapta rapid la condițiile de sol din regiune și pentru abilitatea de a combate eroziunea solului, un fenomen tot mai frecvent în zonele afectate de schimbările climatice.
Cine plantează pădurea?
Forest and Biomass Romania S.A., o companie cu sediul în Timișoara care administrează deja aproximativ 10.000 de hectare de pădure și teren agricol în partea de vest a României, este câștigătoarea contractului.
Aceasta produce anual aproximativ 50.000 de tone de biomasă, material lemnos și produse agricole.
„Biomasa este o resursă importantă pentru înlocuirea combustibililor fosili și joacă un rol esențial în reducerea emisiilor de carbon”, explică reprezentanții companiei.
Aceștia mai adaugă că gestionarea responsabilă a pădurilor și terenurilor agricole reprezintă cheia unui viitor sustenabil, fără a pune în pericol valoarea ecologică și economică pe termen lung.
Compania este obligată să mențină cultura de plop finanțată prin PNRR timp de 20 de ani, iar în fiecare an primește o primă de 426 de euro pe hectar pentru sechestrarea carbonului.
Importanța proiectului în contextul schimbărilor climatice
Împăduririle sunt esențiale pentru menținerea echilibrului ecologic al unei țări, iar în contextul schimbărilor climatice din România, precum și a defrișărilor masive din ultimii ani, creșterea suprafețelor de pădure devine o prioritate.
Pădurile joacă un rol crucial în reducerea emisiilor de carbon, protejarea biodiversității și, nu în ultimul rând, în protejarea solurilor de fenomenele de erodare și deșertificare.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a subliniat importanța acestor inițiative, declarând:
„Cred că împăduririle sunt şi rămân soluţia cea mai la îndemână pentru a face faţă mai uşor efectelor schimbărilor de climă, care îşi fac simţită prezenţa din ce în ce mai des, pentru că arborii joacă un rol important în moderarea condiţiilor meteo extreme şi în reducerea riscurilor de inundaţii şi secete.”
În plus, plantarea de păduri ajută la prevenirea inundațiilor și secetelor, oferind o barieră naturală și o sursă constantă de apă pentru sol.
Impactul asupra comunităților locale
Crearea acestei suprafețe de pădure nu doar că va contribui la protecția mediului, dar va avea și efecte pozitive asupra economiei locale.
Pe lângă îmbunătățirea calității solului și a apei, această investiție ar putea genera locuri de muncă și sprijini dezvoltarea durabilă a regiunii.
Deși proiectul are un impact pozitiv, implementarea sa nu este lipsită de provocări.
Condițiile climatice imprevizibile și necesitatea de a menține o gestionare eficientă a pădurilor pe termen lung sunt doar câteva dintre aspectele care vor trebui monitorizate atent.
Cu toate acestea, înființarea de păduri poate deveni un exemplu pentru alte regiuni din România, mai ales în zonele care se confruntă cu riscuri de deșertificare.
Ministrul a adăugat și că „fiecare nouă suprafaţă verde plantată înseamnă şi un gest de responsabilitate pentru generaţiile următoare, cu efecte pe termen lung pentru mediul în care trăim.”
Deși România se numără printre statele cu cea mai scăzută suprafață de pădure din Europa, țara a fost clasată de Uniunea Europeană într-o categorie fără risc în ceea ce privește defrișările ilegale.
Această clasificare a României permite o monitorizare mai redusă a lemnului tăiat în comparație cu alte țări cu risc mai mare.
La sfârșitul anului trecut, Parlamentul European a adoptat un regulament care interzice comercializarea produselor provenite de pe terenuri defrișate.
#paduri #desertificare #schimbariclimatice #PNRR #dezvoltaredurabila #reîmpădurire #forestsofRomania #climatecation #climatechange #sustainabledevelopment
