Poluarea este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă omenirea în acest moment. Deși cele mai multe studii și rapoarte nu aduc vești îmbucurătoare, există însă și inițiative care abordează problema cu creativitate. De exemplu, japonezii dintr-un orășel sortează deșeurile în 45 de categorii diferite, o firmă din Islanda vinde apă filtrată ca pe un produs de lux, iar într-o localitate din Brazilia, ambalajele sunt și monedă de schimb.
Islanda
Kranavatn este apă obișnuită, filtrată, dar promovată în aeroporturi, restaurante și alte locuri frecventate de turiști ca și cum ar fi un produs de lux. Astfel, mica țară din nord își propune să reducă numărul de sticle de plastic generate de călători. Cei care se înscriu la provocarea Kranavatn trebuie să-și asume că vor consuma numai apă filtrată cât timp stau în Irlanda și primesc credit echivalent cu valoarea apei îmbuteliate pe care ar fi cumpărat-o. Creditul îl pot folosi în locațiile Kranavatn.
Japonia
În Japonia e la fel de greu să găsești un coș de gunoi precum este, surprinzător, să găsești un gunoi pe stradă. În urma unor atacuri mortale cu gaz sarin din 1995, de la metroul din Tokyo, cele mai multe dintre coșurile de gunoi din țară au fost desființate. Deși măsura ar fi putut să fie o undă verde la aruncat deșeurile pe stradă, japonezii au devenit, din contră, mult mai responsabili. Au ales să care ambalajele până le pot arunca într-un loc amenajat, să folosească scrumiere portabile pentru chiștoace și prosoape din materiale textile, în locul celor din hârtie.
Un oraș din prefectura Tokushima se diferențiază însă de celelalte. Acum 15 ani, Kamikatsu și-a propus să devină un oraș care nu generează deloc deșeuri, până în 2020. Eforturile în acest sens presupun sortarea deșeurilor în 45 de categorii diferite, apoi reciclarea sau compostarea lor (în comparație cu alte localități din Japonia, care ard, îngroapă sau depozitează la groapă). Kamikatsu a îndeplinit până acum aproximativ 80% din obiectiv.
Suedia
De aici a pornit mișcarea numită „plogging”, care presupune să aduni gunoaie în timp ce faci jogging. Pasionat de protejarea mediului, Erik Ahlstrom a inventat această metodă de alergare pentru a curăța spațiile în care alerga.
„Plogging-ul te ajută să arzi mai multe calorii decât alergatul obișnuit – trebuie să te apleci și să faci genuflexiuni, ceea ce e bine pentru picioare și pentru tot corpul”, a spus Ahkstrom pentru Reuters.
Curitiba, Brazilia
În Curitiba, deșeurile sunt și monedă de schimb. Localnicii care predau deșeuri colectate separat pot primi în schimb bilete de autobuz, rechizite, cărți sau chiar alimente de la producătorii locali.
Mexic, Mexic
Spitalul Torre de Especialidades din orașul Mexic a fost acoperit cu plăci cu dioxid de titan, care au o reacție chimică atunci când sunt expuse la lumina soarelui și prin care transformă poluanții în apă și oxigen. Fără să aibă pretenția de a elimina poluarea cu care se confruntă orașul, din cauza numărului mare de mașini și de fabrici, spitalul își propune doar să facă aerul puțin mai curat și mai sigur pentru pacienți.
Bangalore, India
KK Plastic Waste Management Ltd a găsit o soluție practică prin care să elimine plasticul și să îmbunătățească străzile din orașul Bangalore. Compania deține o stație de reciclare care are capacitatea de a procesa până la 30 de tone de plastic pe zi și de a-l transforma în asfalt, folosind o tehnologie patentată. Până acum, firma din India a turnat 1.930 de kilometri de asfalt, obținut din peste 10.000 de tone de plastic.
Franța
Fructele și legumele care nu au un aspect perfect sunt evitate de clienți, iar astfel se adaugă la risipa alimentară. În Franța, lanțul de supermarketuri Intermarché vinde aceste produse, care sunt urâte sau cu forme neregulate, la reduceri mari. În plus, din același motiv, de a preveni risipa alimentară, senatul francez a adoptat acum câțiva ani o lege prin care supermarketurile sunt obligate să doneze alimentele nevândute către centrele de caritate și băncilor de alimente, în loc să le arunce.
