România va intra automat în infringement dacă amendamentul la Legea Vânătorii care prevede scoaterea urșilor de pe lista animalelor protejate va fi aprobat în Camera Deputaților, a declarat Gabriel Păun, fondator Agent Green.
Păun se afla la Comisia Europeană când a aflat de modificarea legislativă și a ridicat problema.
„Răspunsul a fost foarte scurt și abrupt. Dacă acest amendament trece, atunci România va intra în infringement automat, fără discuții.”, a declarat Gabriel Păun pentru Green Report.
Senatorii au votat un amendament depus ad-hoc la Legea Vânătorii prin care urșii sunt scoși de pe lista animalelor protejate, fiind incluși pe cea a mamiferelor cu sezon de vânătoare.
Dacă legea va trece și de Camera Deputaților în această formă, ea va încalca Directiva Europeană Habitate, astfel că împotriva României va fi deschisă o nouă acțiune de infringement. Mai multe grupuri de mediu și-au exprimat dezaprobarea și au anunțat că vor sesiza Comisia Europeană și vor încerca să oprească aprobarea legii.
Conform experților, nu se cunoaște numărul real al urșilor de pe teritoriul României și nu există un sistem bine pus la punct de monitorizare. Într-un studiu realizat în 2016 se arăta că sistemul de management al carnivorelor mari din România este “slab susținut de datele despre populație raportate de administratorii fondurilor de vânătoare și că deciziile curente de vânătoare se bazează adesea pe date biologice nerealiste asupra populației”. O cotă de vânătoare care depășește rata naturală de creștere a populației ar influența în mod serios declinul ireversibil al ursilor bruni în România și reprezintă o amenințare directă la supraviețuirea speciei.
Agent Green a atras atenția în repetate rânduri că măsurile ne-letale de gestionare sunt eficace și relevante pentru rezolvarea conflictelor dintre oameni și urși, în timp ce vânătoarea poate acționa adesea în detrimentul atenuării conflictelor și conservării speciilor.
Unele tehnici de atenuare ne-letale eficiente includ îngrădirea electrică a stupilor și a zonelor în care se află vite cu pui, programele de colectare și eliminare a leșurilor de animale, instalațiile de depozitare a gunoiului protejate împotriva accesului urșilor, precum și reglementările privind purtarea unui spray cu piper și colectarea în mod corespunzător a rămășițelor animalelor ucise de vânători. În schimb, eficacitatea metodelor letale care vizează gestionarea populațiilor nu a fost niciodată demonstrată științific. Este absolut esențial ca măsurile de co-adaptare și coexistență să fie prioritare, înainte de a recurge la recoltarea și capturarea letală a urșilor bruni.
Anul trecut, Agent Green și Humane Society au trimis o scrisoare deschisă către Guvernul României și Ministerul Mediului în care își ofereau comentariile și își exprimau îngrijorările privind Planul de acțiune pentru gestionarea mamiferelor mari, care prevedea reluarea vânătorii de trofee și punerea în aplicare a cotelor de vânătoare.
„Un urs brun are nevoie de un habitat mare, lipsit de conflicte umane, în scopul de a căuta hrana, perechea, adăpostul și locațiile pentru bârlog. Un habitat ideal pentru urșii bruni trebuie să beneficieze de o distribuție adecvată și abundență a alimentelor pentru ca urșii să se dezvolte armonios. În plus, o altă amenințare critică pentru urși este incursiunea utilajelor motorizate în habitatele lor (Craighead 2002). Măsura în care cota maximă propusă ia în calcul aceste tipuri de amenințări complexe este neclară și, pentru a determina ce este sustenabil, este necesar un studiu suplimentar.
În plus, mulți cercetători au susținut că schimbările climatice vor avea efecte dăunătoare asupra urșilor prin modificarea suplimentară a disponibilității surselor de hrană în habitatul lor. Concluziile lor demonstrează că guvernul român trebuie să trateze impactul schimbărilor climatice asupra urșilor bruni cu cea mai mare seriozitate.”
