Primăriile din țară se pregătesc să instaleze faimoasele insule ecologice digitalizate, achiziționate cu bani din PNRR. Scopul lor? Să crească semnificativ gradul de colectare separată, dar și să schimbe modul în care plătim pentru „gunoi”. Mai precis, în urma instalării acestor pubele digitalizate de colectare pe fracții ar trebui să știm, fiecare dintre noi, ce și cum aruncăm și să plătim serviciile companiei de salubrizare în funcție de aceste date. În urmă cu o lună, Primăria Sectorului 1 anunța demararea licitaţiei pentru amenajarea a 940 de puncte de colectare selectivă a deşeurilor, la o valoare totală estimată de 183.765.454 lei (adică aproape 37 de milioane de euro). Am vrut să știu mai multe despre planurile Primăriei și iată ce am aflat.
Ce înseamnă „Plătește cât arunci”?
Acesta ar trebui să fie sistemul care să ducă strângerea deșeurilor la un alt nivel: adică să îi pună pe români la plată proporțional cu ceea ce duc la pubelă. Autoritatea spune că, în Sectorul 1 este în curs de elaborare regulamentul pentru implementarea instrumentului economic ”Plăteşte Pentru Cât Arunci”, urmând ca ulterior etapei de consultare publică, regulamentul să fie supus aprobării în ședințele consiliului local. Sistemul va ține cont de elemente precum volumul, frecvenţa de colectare, greutatea și sacii de colectare personalizaţi, după caz. Primăria promite să colecteze pe cinci fracții: hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, deșeuri reziduale și bio-deșeuri. Teoretic, pubelele inteligente ar trebui să înregistreze, pe baza unei cartele sau a unui cod, exact ce se aruncă și să taxeze în conformitate.
Expertul Raul Pop, director de programe al Asociației Ecoteca, atrage însă atenția că autoritatea centrală nu a răspuns solicitărilor ca acest instrument „Plătește cât arunci” să fie reglementat la nivel național. Acest lucru va însemna că fiecare unitate administrativ teritorială (UAT) își va face propriile reguli și acestea vor ține cont de dotările și de nevoile salubriștilor. Raul Pop spune că va urma o negociere între autoritățile locale și salubriști pentru a hotărî o procedură de lucru și că multe întrebări rămân deschise:
- Va avea fiecare persoană sau fiecare familie o cartelă pentru aruncarea deșeurilor?
- Pubelele vor avea cântar sau cum se va face măsurarea cantităților?
- Cum se vor face raportările dacă unele UAT-uri vor raporta metri cubi și alții tone?
Raul Pop subliniază că softul ar trebui să fie unitar, pentru ca raportarea să fie unitară. „Dacă ar funcționa bine, la sfârșit, aș știi cât plastic am colectat, cât carton…”, mai spune el.
Încă un principiu de bază ar trebui să fie acela ca reciclabilul să fie mai ieftin decât fracția amestecată, care ajunge la groapă. Și asta pentru că este metoda prin care îi determini pe oameni să colecteze separat.
Cum vrea să Primăria să arate platformele din sectorul 1:
- Sistem electronic de acces pentru utilizatorii dedicaţi cu transmiterea datelor la distanţă;
- Sistem electronic de informare/avertizare a gradului de umplere a containerelor cu transmiterea datelor la distanţă;
- Cip de identificare electronică pentru fiecare container;
- Sistem tip macara pentru ridicarea din subteran a containerelor pentru golire;
- Panou fotovoltaic pentru alimentarea cu energie electrică a consumatorilor sistemului electronic;
- Sistem de supraveghere video pentru punctul de colectare;
- Fiecare container subteran are capacitatea de 3 mc, iar senzorii și celelalte echipamente de monitorizare vor detecta dacă tipurile de deșeuri sunt sau nu amestecate între ele.
Primăria mi-a mai spus că în contract este prevăzut şi un centru de monitorizare date şi un sistem de trasabilitate a deşeurilor integrate. Ele vor fi amplasate conform studiului de fezabilitate care a ținut cont de particularitățile zonei, spațiul disponibil, rețelele edilitare, numărul asociațiilor de proprietari din zonă, numărul de blocuri dintr-o asociație, numărul de apartamente, numărul de persoane.
„Prin implementarea sa (n.r. – a sistemului) vom crește considerabil gradul de colectare separată a deșeurilor reciclabile, contribuind la atingerea țintelor de reciclare, vom elimina mirosul neplăcut de gunoaie și vom crește gradul de curățenie. Altfel spus, vom proteja mediul pentru a apăra sănătatea locuitorilor și a crește calitatea vieții în Sectorul 1”, ne-a mai spus Primăria.
Proiectul-pilot scârțâie
Primăria a amplasat deja, de la finalul lui decembrie 2022, șase module inteligente de colectare separată a deșeurilor stradale, la stațiile de metrou Piața Victoriei, Piața Romană și Aurel Vlaicu. Ele fac parte dintr-un program-pilot pe care instituția noastră intenționează să îl extindă în tot sectorul.
Bineînțeles, primul lucru la care m-am gândit a fost să merg și să verific la fața locului cum funcționează programul-pilot. Am fost la stațiile de la Piața Victoriei (în poza principală sunt containerele de la Victoriei) și Piața Romană, însă întâlnirea cu containerele „inteligente” nu a fost atât de „smart” cum speram.
Mai precis, în fiecare stație erau amplasate câte două containere, deschise, deci oricine putea arunca orice în ele. Au, într-adevăr afișaj electronic, dar asta nu ajută prea mult: în toate cele patru containere pe care le-am verificat era aruncat amestecat, și PET-uri, și hârtie, și biodegradabil. Mirosul din jur era pe măsură. Doamna care vinde fructe și legume lângă pubelele din Victoriei mi-a spus că „ea e prima vinovată” pentru că mai aruncă resturi în container. Cu toate acestea, nu o învinovățesc, pe unul dintre containere scrie „menajer”, pe al doilea nu scrie în schimb nimic.
Constatarea este că degeaba spune Primăria că „modulele smart de colectare separată a deșeurilor stradale sunt dotate cu panou solar, au un coș de inserție acționat cu mâner și pedală și un compactor. Containerul este de 240 litri și are montat pe el un senzor de umplere și un CIP electronic pentru identificare și monitorizare. Dotarea cu pedală va permite utilizarea acestora în condiții de igienă și siguranță. Modulele sunt prietenoase cu mediul, vor impiedica umplerea lor până la refuz blocând coșul de inserție, vor avertiza cetățenii pe panoul de date cu privire la gradul de umplere și vor putea fi monitorizate de autoritatea publică în timp real pentru a fi golite și igienizate la timp”.
Cum ajung toate astea la cetățean?
Autoritatea locală spune că a început o amplă campanie de informare și conștientizare a populației în sectorul 1. Au fost distribuite afișe și pliante la blocuri, precum și instrucțiuni privind organizarea colectării separate a deșeurilor menajere. După etapa de informare a urmat o etapă de monitorizare a conformării cetățenilor și operatorului de salubrizare la obligațiile ce le revin, prin deplasări pe teren în zilele de colectare a deșeurilor menajere generate de populație. Ulterior, prin controalele Poliției Locale Sector 1 la asociațiile de proprietari, au fost stabilite sancțiuni pentru asociațiile la care au fost constatate nereguli. Săptămânal, sunt organizate întâlniri cu toți președinții asociațiilor de proprietari din sector.
În ceea ce privește noul proiect privind implementarea sistemului ultramodern de colectare separată a deșeurilor pe cinci fracții, autoritatea spune că deja au avut loc câteva întâlniri cu locuitorii blocurilor de la cele 5 asociații de proprietari care vor beneficia de primele două stații noi și a răspuns întrebărilor acestora. Pe măsura operaționalizării noilor puncte de colectare, echipele Primăriei Sectorului 1 vor organiza întâlniri cu cetățenii, pentru clarificări și demonstrații concrete.
„Prin toate acțiunile menționate mai sus dorim să sprijinim cetățenii să se conformeze cerințelor legale privind gestionarea deșeurilor și, astfel, să îmbunătățim colectarea separată a deșeurilor generate de populație, reducând, implicit, rata de contaminare a acestora”, susține autoritatea locală.
Ce se va întâmpla cu deșeurile colectate separat?
Așa cum știe probabil deja multă lume, colectarea și transportul deșeurilor din Sectorul 1 este asigurată de compania Romprest Service SA. Primăria Sectorului 1 spune că deșeurile reciclabile colectate separat vor fi transportate la o stație de sortare în vederea reciclării și valorificării acestora. În prezent, la nivelul Sectorului 1 activitatea de sortare a deșeurilor reciclabile este realizată de societatea RER ECOLOGIC SERVICE BUCUREȘTI REBU SA. în stația de sortare aflată în proprietatea acestui operator.
În 2021, Primăria sectorului a raportat 8.960,140 tone de deșeuri reciclabile colectate separat, în timp ce în 2022 acestea au ajuns la 10.228,660 tone.
Citește și: Bucureștiul și Ilfovul vor avea un centru integrat de colectare a deșeurilor voluminoase
