Limitarea creşterii temperaturii globale la cel mult 1,5 grade C, aşa cum a fost convenit prin Acordul de la Paris, impune ca rata de decarbonare să ajungă la 11,7% anual, de aproape cinci ori mai mare decât în 2019, arată cel mai recent raport PwC Net Zero Economy Index.
În ultimii zece ani, PwC Net Zero Economy Index a modelat datele privind creşterea economică şi emisiile de CO2 legate de energie, în raport cu ratele necesare pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris. Raportul urmăreşte modul în care economiile fac progrese în procesul de reducere a dependenţei dintre creşterea economică şi cea emisiilor de carbon.
„Emisiile de carbon au scăzut cu până la 25% în unele ţări, în prima jumătate a anului, ca urmare a reducerii activităţii economice, în special în transporturi. Însă, pe măsură ce economiile se redeschid, datele arată o revenire a emisiilor la valorile anterioare, estimându-se că 2020 va fi un an record pentru creşterea temperaturii globale. Totodată, apariţia crizei COVID a pus în plan secund preocuparea faţă de schimbările climatice, dar ţintele de decarbonare vor rămâne pe agenda guvernelor, companiile şi sectoarele poluante având cu atât mai mult nevoie de transformare şi adaptare”, a declarat Dinu Bumbăcea, partener şi lider al Departamentului de Consultanţă pentru Afaceri, PwC România.
Astfel, potrivit compsniei de consultanţă, până în 2020, în întreaga lume, combustibilii fosili au continuat să domine, 57% din creşterea consumului de energie fiind generată doar de gaze naturale şi petrol. Emisiile de CO2 cauzate de producerea de energie au crescut cu 0,5% în acest an, întrucât şi consumul global de energie a crescut cu 1,3%.
În 2019, s-a înregistrat o scădere de 0,6% a consumului de cărbune pentru prima dată din 2016. Au existat însă creşteri constante ale consumului de petrol, de 0,8%, şi de gaze naturale, de 2%. În ceea ce priveşte sursele regenerabile de energie, în pofida unor rate record de creştere în domeniul eolian (12,1%) şi solar (23,8%), acestea au contribuit în total cu doar 11% din consumul global de energie.
Raportul mai semnalează că în ţările aflate într-un blocaj complet în prima parte a anului, s-a înregistrat în medie o scădere cu 25% a cererii săptămânale de energie şi ca urmare se aşteaptă ca emisiile să scadă cu aproximativ 7% în 2020. Cu toate acestea, au revenit rapid la nivelul anterior.
Potrivit sursei citate, pandemia COVID-19 trebuie să fie un punct de inflexiune care să ofere oportunitatea companiilor şi guvernelor de a se reseta şi de a investi pe termen lung. Următorul deceniu va fi esenţial în acest sens. Multe dintre tehnologiile şi soluţiile care permit transformarea unor industrii sunt deja disponibile la scară largă, precum vehicule electrice, energie solară fotovoltaică, eoliană offshore, reţele energetice inteligente şi case conectate.
Principalele provocări tehnologice includ: generarea şi stocarea energiei de nouă generaţie, hidrogen verde, inovaţii pentru decarbonarea materialelor industriale, inclusiv oţel, ciment şi materiale plastice, eficienţa şi circularitatea materialelor, combustibili durabili pentru aviaţie şi tehnologii de captare şi eliminare a carbonului. Tehnologiile emergente, precum inteligenţa artificială (AI), cloud, blockchain, senzori avansaţi şi biologie şi chimie sintetică, nu numai că permit optimizarea şi scalarea soluţiilor, ci oferă modele de afaceri complet noi.
Raportul subliniază că, pentru al doilea an consecutiv, Germania a înregistrat cea mai mare rată de decarbonare dintre statele membre G20, de 6,6%.
PwC este o reţea de firme prezentă în 155 de ţări, cu mai mult de 284.000 de profesionişti, ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanţei fiscale şi consultanţei pentru afaceri.
