România va avea la dispoziție 247,5 milioane de euro pentru a dezvolta minim 3 mii de km de piste de cicloturism în toată țara, iar în acest sens grupul de lucru constituit la nivel central a identificat posibile trasee pe 36.000 de km la nivel național, a anunțat responsabilul din Ministerul Dezvoltării, Ciprian Secară.
Oficialul a făcut afirmația în cadrul Conferinței „Decarbonificarea transporturilor și reducerea poluării în orașele României”, organizată de publicația Green Report și moderată de președinta Asociației Green Revolution, Raluca Fișer.
La nivelul Ministerului Dezvoltării s-a constituit un grup de lucru, care i-a implicat pe reprezentanții de consilii județene, în urma căruia s-a făcut această identificare și a rezultat inclusiv o aplicație în care urmează a se introduce și alte eventuale trasee, dar și o strategie de implementare. Secară a adăugat că Ministerul își propune ca pe termen lung să finanțeze toate aceste trasee. În PNRR, sunt disponibili bani pentru infrastructura și marcarea traseelor. Unele trasee fac parte din rețeaua EuroVelo – cum ar fi tematica Dunării, Carpatica sau râurilor.
Prezent la conferință, vicepreședintele CJ Timiș Cristian Moș a explicat cum s-a făcut în județul său pista de biciclete care merge până în Serbia. Moș a spus că a avut întâlniri cu primarii din județ, însă nu a acceptat ideea unor piste intermitente, punctuale pe care primarii le doreau, ci a spus că trebuie să existe o strategie, iar pistele trebuie gândite ca fiind interconectate încă de la început. De asemenea, el a oferit exemplul localității Sânmihai care s-a dezvoltat tocmai pentru că a oferit oportunități pentru bicicliștii care vin din Timișoara și își petrec timpul liber acolo. Moș a mai spus că, în acest moment, cea mai dorită pistă în Timiș este cea care leagă România de Ungaria.
La rândul său, vicepreședintele CJ Constanța Petre Enciu a spus că a reușit să convingă primarii din județ că este nevoie de piste de biciclete tocmai pentru că acestea pot dezvolta business-urile locale și pot crea bunăstare în rândul comunităților. Enciu a spus că a discutat cu edilii din localitățile constănțene și cu reprezentanții guvernului, iar Constanța va avea câteva sute de km de piste de cicloturism.
Negocierea spațiului urban
În ceea ce privește infrastructura pentru biciclete în orașe, expertul în dezvoltare durabilă Tudor Măcicășan a subliniat că spațiul urban pentru crearea pistelor de biciclete trebuie negociat – pietonal, spațiu verde sau carosabil. Pentru că din primele două nu este recomandat să fie luat, de obicei rămâne carosabilul – dar acesta este greu de atins din punct de vedere politic.
La rândul său, fostul city manager al Bucureștiului, Sorin Chiriță, a reamintit însă că măsurile nepopulare trebuie luate în primii doi ani de mandat ai primarului. El a spus că pistele de biciclete sunt extrem de importante pentru a interconecta transportul public. „Nu poți să ai curse în fiecare localitate (…) sau pe fiecare străduță din București sau din Ilfov. Dar poți să ai un circuit de biciclete, un circuit de piste pietonale care să ducă la aceste stații”, a declarat Chiriță, subliniind că și parcările pentru biciclete sunt obligatorii. „Ciclismul dă superputeri transportului public”, a adăugat și Măcicășan.
Radu Dragomir, CEO la Urban Scope, a reamintit că UAT-urile din România, deși au planuri de mobilitate urbană, nu le respectă. Acestea ar conferi o viziune, însă primarii nu riscă pentru că pot să nu mai fie aleși. O altă problemă este aceea că nu se respectă în orașele mari spațiul de siguranță pentru bicicliști de 1,5m. Chiar dacă Urban Scope lucrează la planificare cu 22 de municipii, Dragomir a spus că nu a reușit să convingă toți primarii de necesitatea acestei distanțe de siguranță.
Bicicleta este sigură?
Primarul Timișoarei Dominic Fritz a susținut însă că municipalitățile au nevoie de timp și de regândirea spațiului, chiar dacă bicicliștii cer piste interconectate „peste noapte”. Pe de altă parte a atras atenția că există un „bias” pro-șoferi, ceea ce face ca în cazul unui accident, bicicliștii să fie considerați primii vinovați. Pe de altă parte există preconcepții cu privire la bicicliști.
„Bicicleta e singurul mijloc de transport la care oamenii se întreabă daca e sigur. La tramvai se întreabă dacă ajung în timp, cât îmi, ia cât costă biletul. Dar nu te întrebi dacă e sigur. Nici la mașină, nici la avion. Noi la Timișora încercăm iluminatul trecerilor, treceri înălțate. O problemă e vizibilitatea în intersecții, mașini parcate, încercăm cu stâlpi, marcaje pe pistele de biciclete”, a spus Fritz.
Pe de altă parte, primarul a spus că este nevoie și de schimbarea unor mentalități, de campanii de informare și de studii. El a spus că într-un cartier încearcă împreună cu comunitatea un studiu pentru eliminarea traficului de tranzit și reducerea vitezei pentru riverani la 5km/h. „E o schimbare de stil de viață. Ei trebuie să vadă că e un avantaj pt ei și nu o amenințare”, a spus edilul.
Niciun accident pe Calea Victoriei
Din partea Brigăzii Rutiere a Poliției Capitalei, inspectorul Claudiu Costea a oferit date statistice cu privire la numărul accidentelor rutiere în care au fost implicați bicicliști sau utilizatori de trotinete electrice în ultimii ani. Trendul arată o descreștere a numărului accidentelor de acest tip în București.
Accidente în care au fost implicați bicicliști:
- 2019: 70 de accidente, trei persoane decedate, 68 ranite grav, 3 raniti usor;
- 2020: 83 de accidente, un mort, 82 de persoane rănite grav;
- 2021: 43 de accidente, trei persoane decedate, 40 de răniti grav (în acest anau fost impuse reguli noi pentru utilizatorii de biciclete);
- 2022: 38 de accidente, fără persoane decedate, 38 de răniți grav.
Accidente în care au fost implicați bicicliști:
2019: 32 de accidente, 32 de răniți grav (Legea nu definea trotineta și nu stabilea reguli pentru utilizatori);
2020: 32 de accidente, 32 de răniți grav;
2021: 31 de accidente, 31 de răniți grav;
2022: 61 de accidente, 61 de răniți grav.
Întrebat dacă există vreun exemplu de loc unde bicicliștii sunt în siguranță, inspectorul a dat exemplul Căii Victoria, unde există o pistă de biciclete unde mașinile nu pot avea acces deoarece este îngrădită. „Aș vrea să vă dau un exemplu care există de ceva timp. (…) Calea Victoriei este un exemplu potrivit. (…) Nu s-au produs accidente pentru bicicliști sau trotinete sau nu cu consecințe atât de grave. Pentru a-i încuraja pe oameni să folosească acest mijloc de transport ai nevoie de această infrastructură. Sigur că nu trebuie să trecem cu vederea regulile de circulație, iar poliția desfășoară campanii de informare și conștientizare”, a mai spus Costea.
Citește și: Stațiile de încărcare pentru vehicule electrice, între voință și birocrație
Cum și când se va calcula reducerea emisiilor de CO2 în urma aplicării programelor Rabla
