De la inceputul anului, 20 de anchete s-au desfasurat in judet pentru taieri ilegale de material lemnos. Insa prinderea hotului cu lemnele in caruta nu este suficient pentru a dovedi infractiunea, legislatia i-a scapat basma curata pe multi dintre cei care taie fara mila padurile.
Uneori si padurarii sunt in cardasie cu hotii. In acest an doi si-au pierdut serviciul din acest motiv. Iar statisticile ne situeaza spre coada clasamentului judetelor in ceea ce priveste procentul de acoperire cu padure.
„Suntem pe locul 10, dar la coada, in topul judetelor cu potential forestier”, a spus directorul Directiei Silvice Botosani, Gabriel Amitrului.
In ultimii doi-trei ani s-au derulat prin directiile silvice din tara programe de impadurire si reimpadurire a teritoriului, iar la nivelul judetului Botosani s-a reusit plantarea in acest scop a circa 500 de hectare de teren.
„In ultimul timp a crescut suprafata impadurita, undeva la 500 de hectare in ultimii 10 ani, in conditiile in care s-a inceput reimpadurirea cel mai mult in ultimii doi-trei ani, in jur de 300 hectare”, a spus Amitrului.
Anul acesta, in plan se afla impadurirea a circa 330 de hectare de teren, pana la aceasta data jumatate din programul stabilit fiind pus in practica. in aceasta toamna se incepe impadurirea a aproximativ 200 de hectare de teren in zona Draguseni si Trusesti.
Circa 11% suprafata impadurita pe teritoriul judetului
Suntem la coada clasamentului, asa cum a precizat directorul Directiei Silvice Botosani, in ceea ce priveste suprafata de teren impadurita, in conditiile in care media pe tara este de 27%, iar media europeana de 34%. Statisticile arata ca, daca in anul 2008, suprafata de teren impadurita in judetul nostru era de circa 57.663 de hectare, in 2009 aceasta a crescut cu circa 304 hectare.
„La noi nu prea ai ce taia. inainte de 1989 se punea problema extinderii suprafetei agricole, sa se taie padurile, acum s-a intors roata. Noi avem un pamant foarte bun si inainte de 1989 nu s-a pus niciodata problema impaduririlor, ci a extinderii suprafetelor agricole”, a spus Claudiu Adascalitei, directorul Directiei Agricole Botosani.
Nu este de mirare ca suprafata forestiera este redusa, dat fiind faptul ca exista unitati administrativ teritoriale in judet care au potential forestier zero. Din cele peste 56.000 de hectare de teren impadurit pe teritoriul judetului, circa 35.000 de afla in proprietatea statului, iar diferenta, de aproximativ 21.000 de hectare, apartine unor persoane juridice.
Potentialul forestier din sectorul privat este in proportie de 80% sub contract cu Directia Silvica pentru paza si monitorizare. In conditiile in care o persoana juridica vrea sa isi exploateze potentialul forestier, aceasta nu poate taia in nestire, ci cu acordul Directiei Silvice si cu rigorile impuse de lege in ceea ce priveste cantitatea defrisata.
2.000 de euro – costul unui hectar de padure
Foarte putin, in conditiile in care procesul de impadurire este lung si greoi. Potrivit sefului de la Directia Silvica, este nevoie de circa 5.000 de puieti pe hectar. In conditiile in care costul unui puiet este de 0,3 lei, la care se adauga plantatul, adica mana de lucru, se ajunge la cheltuieli de aproximativ 2.500 de lei pentru plantarea unui hectar de padure. Trebuie sa se tina cont insa ca nu tot timpul suprafata de teren sau clima pot fi accesibile plantarii oricarui tip de arbore.
„Pe terenurile cu alunecari si degradate, cel putin in zona noastra, anumite specii nu merg pentru ca terenurile au foarte multe saruri minerale. Salcam, de exemplu, se poate planta. Salcamul merge foarte repede, in 4-5 ani ai paduri, primii 2-3 ani sunt deficitari pentru ca trebuie intretinuti”, a spus Claudiu Adascalitei, seful Directiei Agricole.
Taieri ilegale de arbori, greu de dovedit
In 2009 Parchetul de pe langa Judecatoria Botosani a primit spre ancheta 20 de cazuri de posibile infractiuni referitoare la taierile ilegale de material lemnos. Catalin Mitric, purtatorul de cuvant al Parchetului de pe langa Judecatoria Botosani, a spus ca din cele 20 de cazuri, in 16 dosare s-a dat scoatere de sub urmarirea penala.
„Patru cazuri sunt inca in lucru, nefiind finalizate. In ceea ce priveste celelalte 16 a fost vorba de prejudicii nesemnificative, in mare parte, fie nu au fost destule probe”, a declarat Mitric. Acesta a mai spus ca in astfel de cazuri nu se mai poate aplica sanctiune administrativa, procurorul avand doar doua variante, fie trimite in judecata dosarul, fie dispune scoaterea de sub urmarirea penala.
Potrivit anchetatorilor, taierile ilegale si furturile de material lemnos sunt foarte greu de demonstrat deoarece codul de procedura impune obtinerea unor dovezi cum ar fi gasirea cioatelor in padure, nu doar a copacilor taiati.
„Procedura ne impune ca in cazul in care gasim materialul lemnos taiat ilegal sa luam o proba din el, adica o bucata de trunchi, si cu acel rondel sa mergem in padure sa gasim cioata lasata in urma taierii si care se potriveste cu trunchiul copacului. Nu se mai accepta doar declaratiile celor prinsi taind sau transportand ilegal material lemnos, trebuie si aceasta proba. Mai e o problema, si aici ma refer la ancheta de la fata locului. De multe ori padurarul il prinde pe unul dar anunta Politia abia la cateva zile, cand greu se mai poate face ancheta la fata locului si nu se mai pot aduna probe”, a declarat unul dintre anchetatori.
Legea spune ca „taierea sau scoaterea din radacini de arbori si lastari, fara drept, din paduri, indiferent de forma de proprietate, de catre proprietari, detinatori sau de oricare alta persoana, daca volumul masei lemnoase astfel extrase este de peste cinci metri cubi sau daca volumul acesteia este sub aceasta limita, iar fapta a fost savarsita de cel putin doua ori in interval de 2 ani, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amenda”.
Daca fapta a avut ca urmare extragerea unui volum de peste 20 mc, pedeapsa este inchisoarea de la 1 la 5 ani, iar cand fapta a avut ca urmare extragerea unui volum de peste 50 mc, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani. Mai mult, maximul pedepselor prevazute anterior se majoreaza cu 3 ani in cazul in care faptele au fost savarsite in urmatoarele imprejurari: de doua sau mai multe persoane impreuna; de o persoana avand asupra sa o arma sau substante chimice periculoase; in timpul noptii; in arii forestiere protejate.
Tot in acest an, potrivit directorului Directiei Silvice, s-a desfacut contractul de munca a doi padurari pentru furt de lemne, iar un alt contract de munca al unui angajat din institutie a fost suspendat.
Taxa de poluare folosita pentru impadurirea terenurilor degradate
La nivel tarii, s-a deschis incepand cu data de 7 septembrie prima sesiune de depunere a proiectelor de imbunatatire a calitatii mediului prin impadurirea terenurilor agricole degradate. Practic vorbim de o finantare nerambursabila din Fondul de Mediu a proiectelor care vizeaza impadurirea terenurilor degradate, banii provenind din taxa de poluare a autovehiculelor.
Scopul programului este de a imbunatati calitatea mediului prin extinderea suprafetei impadurite la nivel national, iar proiectul poate fi anual in functie de cuantumul sumei disponibile din Fondul de Mediu. in cursul acestei luni, Consiliul Judetean a aprobat sa fie coordonator al acestui program la nivelul judetului Botosani, in sensul ca se va ocupa de preluarea, analizarea si transmiterea la nivel central a tuturor proiectelor depuse de unitatile administrativ teritoriale care au facut demersuri pentru a impaduri suprafetele degradate.
„S-a prelungit sesiunea de depunere a proiectelor pana pe 30 septembrie, initial a fost pana pe 21 septembrie, fapt care ne va permite ca la nivelul judetului Botosani sa se dezvolte mai mult proiecte pe diferite comune, bineinteles dintre cei care vor solicita si vor indeplini conditiile din ghidul de finantare. Tinand cont de faptul ca s-a prelungit termenul vom incerca sa contactam comunele, sa avem niste intalniri zonale cu primarii chiar in perioada imediat urmatoare”, a declarat Cristian Achitei, vicepresedintele Consiliului Judetean Botosani.
Din cele declarate pana acum de oficialii judetului, circa 40 de hectare de teren ar putea fi impadurite in Botosani, in urma acestei prime sesiuni. Deocamdata, se astepta din partea primarilor solicitari privind impadurirea unor terenuri degradate de pe raza comunei administrate de ei. „Noua ni s-au cerut specialisti pentru efectuarea studiilor de impact dar si pentru demonstrarea necesitatii autoritatilor locale de a aplica acest program. Este o chestiune necesara deoarece avem circa 20% teren degradat, cu alunecari in special”, a spus seful Directiei Agricole.
