Topirea accelerata a subsolurilor arctice inghetate, denumite permafrost, accentueaza efectele incalzirii globale in proportii din ce in ce mai ingrijoratoare, subestimate pana acum, potrivit unui studiu.
Astfel, in total, prin topire, pamanturile arctice ar putea emite in atmosfera 1.700 de miliarde de tone de carbon.
Odata cu cresterea rapida a temperaturile in regiunile arctice, permafrostul, care, in mod normal, ar trebui sa ramana inghetat aproape tot timpul anului si masoara aproape 19 milioane de kilometri patrati, o cincime din suprafata emisferei nordice, este pe cale sa se topeasca.
Permafrostul constituie o gigantica rezerva de carbon organic care provine din resturile de plante si de animale acumulate in sol de-a lungul mileniilor. Acest stoc de carbon este neutralizat de ger, iar odata cu topirea sa, microorganismele incep sa se descompuna si sa elibereze dioxid de carbon in atmosfera.
„1.700 de miliarde de tone de carbon reprezinta o cantitate de 4 ori mai mare decat totalul emisiilor de CO2 eliberate de om, in atmosfera, prin activitatile sale, in timpurile moderne, si dublul emisiilor de dioxid de carbon care exista in acest moment in mediul inconjurator”, subliniaza biologii americani Edward Schuur si Benjamin Abbott.
Potrivit acestor doi oameni de stiinta, cat si celor 40 de experti care fac parte din Permafrost Carbon Network, aceasta cifra reprezinta mai mult decat „triplul estimarilor precedente, utilizate in modelele schimbarilor climatice, infatisate pana acum”.
Aceste emisii vor avea un impact asupra incalzirii globale de 2,5 ori mai ridicat, deoarece topirea permafrostului produce nu numai dioxid de carbon, ci si metan.
