De la sfarsitul lui martie, cand valurile marii au adus la mal primul cadavru de delfin de anul acesta, 41 de mamifere marine au fost gasite neinsufletite pe litoralul romanesc. Majoritatea au fost victimele plaselor de pescuit folosite de braconieri pentru a da la calcan. De recuperarea lor pare sa se ocupe insa o singura ONG, care supravietuieste din ce mai gasesc membrii sai prin buzunare.
Duminica trecuta, apa Marii Negre a mai adus la mal un delfin pe litoralul romanesc. Acesta era inca viu in momentul in care membrii ONG-ului “Oceanic Club“, din Constanta, au venit sa-l recupereze. N-au reusit insa sa gaseasca o masina corespunzatoare cu care sa-l transporte la delfinariu. Mamiferul a murit in cele din urma, devenind cea de-a 41-a victima de anul acesta.
“N-am reusit sa-l salvam din lipsa de mijloace. Am constatat ca a fost vorba fie de un sonar foarte puternic, in raza caruia a intrat, fie de un zgomot foarte puternic care i-a produs o serie de leziuni la organul de orientare”, explica pentru cotidianul.ro biologul Razvan Popescu-Mirceni, directorul “Oceanic Club“, asociatie care, la sfarsitul lui 2007, a lansat programul “Delfinii in criza”.
“Desi era perfect sanatos, acest exemplar de Delphinus delfis (n.r. – delfinul comun), mascul, in varsta de aproximativ patru ani, a murit din cauza incapacitatii de hranire. Nemaiputand sa se orienteze, nemaiputand sa identifice prada, nu a mai putut sa se hraneasca”, continua biologul.
Prinsi in plasele braconierilor
38 dintre cei 41 de delfini esuati la tarmul Marii Negre de la sfarsitul lui martie incoace au fost victimele plaselor de pescuit de tip setca folosite pentru calcan, iar alti doi au murit din cauza unor boli infectioase.
Un scenariu similar a fost intalnit si anul trecut, cand ONG-ul a identificat 45 de cazuri: unul dintre delfini a pierit intr-un incident naval, trei din cauza bolilor infectioase, iar restul impotmoliti in plasele de pescuit calcan.
“Majoritatea mor in fiecare an in acest sezon, hai sa-i spunem «sezon de pescuit calcan», desi este fix sezonul in care pescuitul de calcan este interzis”, spune Razvan Popescu-Mirceni.
O confirma prin e-mail, pentru cotidianul.ro, si Directia de Comunicare si Organizare a Ministerului Mediului, care spune ca 95% dintre delfinii gasiti morti pe plaje se incurca si se asfixiaza in plasele de pescuit de tip setca, destinate pescuitului calcanului. “Din pacate insa, aceste accidente nu se intampla doar la noi, este o problema intalnita in toate pescariile marine si oceanice”, se arata in e-mail.
Recuperarea delfinilor, pe umerii unei singure ONG
Potrivit Ministerului Mediului, recuperarea delfinilor esuati la tarm intra in sarcina Directiei Apele Romane Dobrogea Litoral, iar cauzele decesului sunt analizate de diferite institutii, “pe baza de voluntariat ori in cadrul proiectelor in derulare”, cu sprijinul Directiei Sanitar-Veterinare Constanta.
De cand au lansat programul “Delfinii in criza”, insa, reprezentantii asociatiei constanteane spun ca ei sunt singurii care s-au ocupat de toate activitatile de recuperare si analiza a delfinilor neinsufletiti.
“Avem ca parteneri Directia Sanitar-Veterinara Constanta, Apele Romane Dobrogea Litoral si Politia de Frontiera, dar tot ce inseamna actiuni de salvare si interventie in teren noi facem”, spune biologul de la “Oceanic Club”.
Angajatii Directiei Apele Romane Dobrogea Litoral le semnaleaza cazurile, in baza unui protocol, desi inainte ca ONG-ul sa intre in schema, ei ridicau delfinii esuati la tarm si ii duceau la groapa de gunoi daca nu venea nici un specialist sa-i analizeze.
“Noi ne ocupam cu apele, nu si cu vietuitoarele care sunt in ape. Pana acum doi ani ridicam noi acei delfini de pe plaja si ii duceam la groapa ecologica, nu inainte de a-i anunta pe cei de la «Grigore Antipa» (n.r. – Institutul National de Cercetare si Dezvoltare «Grigore Antipa») sa vina sa vada cauza mortii”, explica pentru cotidianul.ro Catalin Anton, purtatorul de cuvant al institutiei.
100 de lei pentru recuperarea unui delfin esuat
Recuperarea unui delfin costa in jur de 100 de lei, bani care asigura transportul cu masina, echipamentul de protectie, o cuva specializata sau o serie de stabilizatori pentru prelevarea de probe din organismul mamiferelor – actiune necesara din moment ce exista putine informatii despre delfinii din Marea Neagra. Din cate stie Razvan Popescu-Mirceni, nu mai exista astfel de programe in Romania.
“Oceanic Club” se ocupa si de analiza mamiferelor moarte, spunand ca, de la inceputul proiectului, nici un delfin nu a ramas nevalorificat informational: “De la cauza decesului pana la starea de sanatate si structura genetica”.
“Un plan de management viabil impune acumularea unor date, ceea ce nu s-a facut pana acum: stabilirea cu precizie a rutelor de migratie, a zonelor predilecte pentru hranire, reproducere si odihna, precum si a locurilor unde isi cresc puii”, explica Razvan Popescu-Mirceni. In plus, trebuie evaluate cu precizie si stocurile, din moment ce nu se cunoaste pana acum numarul delfinilor din Marea Neagra.
“Oceanic Club” si-ar asuma aceasta sarcina daca ar avea fonduri. Numai tehnologia pentru stabilirea rutelor migratorii s-ar ridica insa la peste 100.000 de euro, iar asociatia nu are deocamdata nici macar masina proprie pentru transportul delfinilor, fiind nevoita sa imprumute una. Resursele materiale ale clubului vin, in mare parte, din buzunarele membrilor, care au reusit totusi sa cumpere o barca.
“Am reusit, punand mana de la mana si cu foarte mici sprijinuri de ici, de colo, sa strangem 7.000 de euro, cu care am cumparat o ambarcatiune si, datorita donatiei unuia dintre membrii nostri, sa achizitionam si un peridoc, ca sa avem cu ce sa o ducem la apa si sa o transportam acolo unde este nevoie”, mai spune biologul.
Ordine de prohibitie intru protectia delfinilor
Ministerul Mediului spune insa ca exista un Plan National de Actiune pentru conservarea delfinilor ce prevede si activitati de monitorizare a acestora.
“Institutul National de Cercetare si Dezvoltare Marina «Grigore Antipa» (INCDM), alaturi de ONG-uri precum «Mare Nostrum», «Oceanic Club» deruleaza programe care prevad monitorizarea capturarilor accidentale si esuarea delfinilor”, se arata in e-mail, cu precizarea ca INCDM a avut de-a lungul timpului mai multe programe de monitorizare a populatiilor de delfini:
“Intre 2001-2004 s-a derulat proiectul nr. LIFE00NAT/RO/7194, «Conservarea delfinilor din apele romanesti ale Marii Negre», iar intre 2006-2007 s-a desfasurat proiectul ACCOBAMS, «Evaluarea extinderii prezentei capturilor accidentale si a esuarilor in zona romaneasca a Marii Negre»“.
In momentul de fata, delfinii sunt protejati prin ordinele anuale de prohibitie ce interzic pescuitul lor in tot timpul anului si utilizarea atelor cu finetea mai mica de 6.350 m/kg (diametru maxim de 0,5 mm) la confectionarea plaselor de pescuit calcan, astfel incat mamiferele sa poata sa rupa plasele cand se agata in ele.
“De asemenea, s-a mai emis o recomandare privind utilizarea de catre pescari a dispozitivelor numite «pingere», montate pe setcile de calcan. In urma imersiei, acestea emit semnale acustice de joasa frecventa, fata de care delfinii au aversiune, situatie in care evita intersectarea cu aceste unelte de pescuit”, se mai arata in mail.
