„Adevarul“ va prezinta cauzele pentru care sticlele din plastic sufoca Romania, iar firmele de colectare nu fac fata volumului urias de deseuri. Institutiile de mediu raman in continuare pasive la „mareea“ de PET-uri care acopera Romania si se ascund dupa calcule si rapoarte pe hartie.
Statul nu da bani pentru curatarea Deltei
Drumul PET-ului de la cel care-l cumpara pana la centrele de reciclare este anevoios, desi autoritatile considera ca totul este pus la punct pentru ca Romania sa scape de flagelul plasticului.
Au fost date legi si s-au infiintat firme care au ca obiect de activitate colectarea sticlelor din plastic, exista si tinte de colectare, exista obligatii fata de Uniunea Europeana ce trebuie respectate. Pe langa toate astea insa, exista si mormanele de PET-uri, raspandite prin toata tara, ce sufoca raurile, parcurile naturale si „orneaza” soselele.
Cu PET-urile la ghena
Operatorii economici introduc pe piata ambalaje de plastic, acestea ajung din magazine la populatie, iar, mai departe, fiecare cetatean face numai ce crede el de cuviinta cu recipientul din care a baut un suc sau cu cel din care a folosit ulei sau otet. De regula, sticlele sunt aruncate la ghena, iar de aici ajung la groapa de gunoi.
Sistemul de strangere a deseurilor din plastic, care exista in acest moment in Romania, presupune colectarea selectiva. Aceasta se poate face cu ajutorul unor containere ce au fost deja amplasate pe anumite strazi din localitatile urbane sau chiar in intersectii. Cei mai constiinciosi cetateni vin cu sacosa de PET-uri si o golesc in containerul pe care scrie „Plastic”.
Firmele care colecteaza
Containerele in care se strang PET-urile au fost amplasate de firmele care preiau de la operatorii economici responsabilitatea de colectare a deseurilor din plastic. Exista in prezent in Romania, in afara de Eco-Rom, care detine 55% din piata, inca alte patru firme autorizate de Agentia Nationala pentru Mediu (ANPM) ca sa se ocupe de strangerea PET-urilor.
Acestea sunt: S.C. Intersemat din Bucuresti, S.C. Ecologic din Braila, S.C Sota din Pitesti si S.C. Eco din judetul Vrancea. Aceste societati private actioneaza insa cu ajutorul autoritatilor locale, ce stabilesc locul in care pot fi amplasate containerele, si cu ajutorul firmelor de salubritate.
In sarcina societatilor de salubritate intra golirea, sortarea si transportul deseurilor din plastic catre centrele de reciclare. Operatorii economici, obligati sa asigure recuperarea ambalajelor de plastic, au transferat aceasta obligativitate in sarcina firmelor responsabile cu colectarea si platesc pentru acest lucru.
„Noi suntem o societate de recuperare a PET-urilor. Asiguram containerele pentru colectare, le cumparam din fondurile noastre, un astfel de container costand pana la 500 de euro. In sarcina noastra intra si actiunile de educare a populatiei, de comunicare, de consientizare a importantei colectarii selective”, spune Mugurel Radulescu, seful Eco-Rom.
Cetateanul plateste, nimeni nu controleaza
Aceste societati au girul ANPM pentru colectarea selectiva, sunt inregistrate si au autorizatie de functionare din partea acestei institutii. „Noi am autorizat functionarea acestor firme private, conform Legii privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor din ambalaje. Daca PET-urile zac in continuare aruncate peste tot si daca aceste firme nu-si fac treaba nu este vina noastra. Noi primim raportarile de la fiecare societate colectoare si verificam daca ele sunt conforme cu cotele de colectare propuse sau asumate.
Daca isi fac sau nu treaba, Garda de Mediu trebuie sa stie ”, spune Madalina Cozma, purtator de cuvant la ANPM.Banii pentru colectarea propriu-zisa sunt pana la urma dati tot din buzunarul cetateanului, deoarece acesta plateste pana la urma serviciile pe care le ofera firmele de salubritate sau darile la primarie.
„Colectarea PET-urilor o facem noi direct fara sa avem vreun contract cu o firma care preia responsabilitatile de colectare, deoarece asta intra in atributiile noastre. Containerele noi le amplasam, le golim, sortam si transportam deseurile din plastic la firmele reciclatoare. Bani nu primim pentru acest lucru, decat foarte putini de la reciclatori, iar tot ce facem, facem pe banii nostri”, spune Sorin Velicu, seful firmei de salubritate Romprest.
Masuri aplicate ineficient
„In cazul firmelor care preiau responsabilitatea de colectare de la agentii economici, tot Salubritatea face treaba, chiar si raportarile”, mai spune Sorin Velicu. Sistemul actual prin care se strang deseurile din plastic s-a dovedit insa ineficient.
Aceste societati colectoare acopera mai putin de 40 de orase din tara, nu razbesc in mediul rural, deoarece nu exista infrastructura, iar in zonele urbane containerele sunt destul de putine si, de multe ori, amplasate in locuri in care oamenilor nu le este la indemana sa aduca deseurile. Containerele sunt si destul de voluminoase, ele neputand fi manevrate in spatiile dintre blocuri.
Garda de Mediu, de acord cu taxa pe PET
Silvian Ionescu, seful Garzii Nationale de Mediu, este de acord ca Romania este acoperita de gunoaie si considera ca introducerea sistemului „buy-back” de colectare a PET-urilor ar fi binevenita.
„Uitati-va la Germania. Acolo duci PET-ul la automat si ti-ai luat si niste bani. Stiu ca Ministerul Mediului are in lucru o astfel de lege si cred ca ar fi de folos ca, pe langa sistemul de colectare selectiva, sa introducem si taxa pe PET”, a declarat pentru „Adevarul”, Silvian Ionescu. Taxa pe PET, propusa de ministrul Mediului, zace in continuare la sertar, iar angajatii ministerului nu au timp deocamdata sa se gandeasca la ea.
Ministrul Nemirschi nu are timp
„Avem in vedere aceasta lege, facem demersuri, exista un grup de lucru si chiar un consilier care se ocupa de aceasta problema. Ministrul nu are timp insa deocamdata sa se ocupe de acest lucru, deoarece exista alte probleme mai importante si sedinte care-l solicita”, spune Dragos Nacuta, purtatorul de cuvant al Ministerului Mediului.
5 motive pentru care colectarea nu este eficienta
1. Societatile colectoare nu acopera tot teritoriul tarii
2. Sistemul nu este controlat indeajuns
3. Cetatenii nu sunt cointeresati
4. Containerele nu sunt amplasate in locuri accesibile
5. Nu este asigurata curatenia in locurile unde se arunca PET-uri
Propunere
Prin sistemul „buy-back“, cetatenii pot fi motivati sa colecteze ambalajele din plastic, ei primind bani pentru fiecare recipient .
