În contextul crizei energetice globale și al problemelor de mediu, tranziția către energia regenerabilă și schimbarea de perspectivă în toate domeniile care influențează poluarea orașelor – mobilitatea, încălzirea locuințelor, protecția spațiilor verzi, digitalizarea, managementul deșeurilor, calitatea aerului – sunt probleme prioritare pentru state și mai ales pentru comunitățile locale.
Forumul Orașelor Verzi 2022 a debutat, luni, 5 septembrie, cu conferința de politici publice „Puterea transportului alternativ“ și a venit cu o serie de soluții de mobilitate alternativă, care sunt deja funcționale în alte țări, dar și cu exemple de bună practică, atât de la noi din țară, cât și din alte țări, în ceea ce înseamnă implementarea soluțiilor de transport alternativ. Totodată, ziua a fost completată cu prezentarea mai multor variante de finanțare pentru administrațiile publice în domeniul mobilității alternative, dar și cu un atelier de lucru în care reprezentanții administrațiilor publice au învățat cum pot pregăti, finanța și implementa astfel de proiecte. Aceste ateliere practice sunt noutatea din acest an a forumului.
Experiența trecerii la transportul alternativ este asemănătoare în majoritatea țărilor europene, doar că, din păcate, România a început mult mai târziu decât țările din vestul Europei.
Și în țările în care deja s-au aplicat cu succes soluții alternative de transport, a fost nevoie de ani pentru ca acestea să fie implementate și apoi să se bucure de succes, avantajul României fiind ca poate replica acele soluții care s-au dovedit eficiente.
Matti Helimo, viceprimarul orașului Tampere, Finlanda, localitate înfrățită cu Brașovul, a prezentat modul în care acest oraș a reușit să reducă semnificativ emisiile de dioxid de carbon generate de trafic cu ajutorul unor soluții de transport care să înlocuiască autoturismul propriu. Astfel, în 2021, s-a introdus transportul cu tramvaiul pe două rute și se lucrează la extinderea rețelei de tramvai, s-a realizat o rețea eficientă de transport regional cu autobuze și trenuri pentru navetiști, au apărut noi rețele pentru biciclete, scutere, trafic pietonal, în paralel cu amenajarea de park&ride-uri, astfel că s-a ajuns ca în 2016 doar 45% din transportul din Tampere să se facă cu autoturismele. Obiectivul stabilit pentru 2030 este ca 69% din transportul în Tampere să fie reprezentat de transportul în comun, cel cu bicicleta și cel pietonal, principala alternativă fiind cea a mersului pe jos. Pentru o implicarea mai mare a cetățenilor, municipalitatea a lansat și o aplicație, prin care oricine își poate calcula efectul acțiunilor proprii asupra mediului. De exemplu, aplicația le urmărește metoda de transport și le propune cea mai ecologică rută spre destinație, iar, în paralel, le calculează automat amprenta de carbon.
Despre soluții alternative a vorbit și expertul spaniol în practici de mobilitate urbană José Mayoral Moratilla, arhitect practicant, care le-a prezentat participanților conceptul de micromobilitate, care include transportul cu bicicleta, scuterul, skateboard-ul și pietonal. Astfel o serie de investiții mici ca valoare, care se pot realiza și într-un timp foarte scurt, cum ar fi amenajarea unor piste dedicate, crearea unor conexiuni foarte bune pentru traficul pietonal, pot avea un impact semnificativ în mobilitatea alternativă, care să completeze soluția transportului în comun.
Transportul cu bicicleta este una dintre soluțiile pe care orașul belgian Deinze le-a implementat cu succes, chiar dacă, la început, a existat o rezistență împotriva trecerii la un transport alternativ. Conform primarului din Deinze, Jan Vermeulen, lecțiile pe care le-a învățat sunt: roțile mici creează comunități mari; îți trebuie curaj și ambiție să implementezi un astfel de sistem de transport; ciclismul are efecte bune asupra oamenilor și fără un plan de ciclism, nu există un plan climatic. Deși Deinze este un oraș în care plouă mult, a ajuns la concluzia că ciclismul este mai mult decât o alternativă de transport, este un mod de viață. Pentru a le oferi posibilitatea locuitorilor din acest oraș să testeze, în siguranță, acest sistem de transport, primarul din Deinze a a decis să restricționeze accesul cu mașina în oraș în intervalul orar 08:00-09:00, pentru ca tinerii și copiii să fie încurajați să meargă pe jos și cu bicicleta la grădiniță, școală și facultate.
Președintele Federației Europene de Ciclism a fost și mai tranșant. Astfel, olandezul Henk Swarttouw a propus ca, pentru ca bicicleta să devină un mod de transport sigur și eficient, autoritățile să implementeze următoarele soluții: să scadă viteza maximă la 30 km/h, să ia spațiu stradal de la automobile și să îl dea metodelor sustenabile de transport (inclusiv bicicletelor), să scadă vârsta minimă pentru ciclism.
