Pentru finantarea investitiilor prioritare de mediu in perioada 2007-2013, Romania are la dispozitie aproximativ 5,6 miliarde de euro, alocari financiare prevazute in cadrul Programului Operational Sectorial Mediu (POS Mediu).
Din acestea, 4,5 miliarde reprezinta contributia comunitara si 1,1 miliarde – cofinantarea nationala. Pentru mijlocirea acestora, o conditie obligatorie este infiintarea Asociatiilor de Dezvoltare Comunitara al caror scop este implementarea proiectelor regionale finantate de UE pentru sistemele de management integrat al deseurilor si gestionarea in comun a serviciilor publice.
Birocratia din spatele sistemului
Pentru gestionarea POS Mediu s-au infiintat Organismele Intermediare (OI), in fiecare din cele opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei. In lantul institutional de gestionare a POS Mediu, beneficiarii detin rolul principal in managementul si implementarea proiectelor aprobate.
Ei sunt responsabili de organizarea licitatiilor si contractarea serviciilor si a lucrarilor, de implementarea proiectelor conform obiectivelor acestora, de monitorizarea si de raportarea stadiului implementarii la Autoritatea de Management/Organismele Intermediare, de stabilirea unui sistem separat de contabilitate a proiectelor sau a unui cod contabil separat pentru toate tranzactiile efectuate pe proiect si de asigurarea unei piste corespunzatoare de audit.
Obiectivul specific deseuri din POS Mediu este dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor prin imbunatatirea managementului si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimum 30 de judete pana in 2015. In acest caz, axa corespondenta, axa prioritara 2 – „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric” (1,167 mld. euro), este dedicata autoritatilor locale prin consiliile judetene.
Investitii de anvergura
Portofoliul de proiecte in pregatire sau deja pregatite include 20 de proiecte de infrastructura pentru managementul integrat al deseurilor, distribuite in toata tara (Axa prioritara 2). Aceste proiecte vizeaza, in esenta, investitii de anvergura (valoare mai mare de 25 milioane de euro), care contribuie la indeplinirea angajamentelor de conformare a Romaniei cu aquis-ul comunitar. Conform regulamentelor comunitare, acestea trebuie transmise Comisiei Europene (CE) in vederea aprobarii si finantarii. Totusi, responsabilitatea majora in selectarea si evaluarea proiectelor propuse pentru finantare revine autoritatilor romane.
Proiectele majore sunt preselectate in baza strategiilor sau planurilor relevante pentru regiunile sau judetele acoperite, doar in masura in care acestea ating gradul de maturitate necesar si relevanta strategica. Gradul de maturitate este atins prin proiecte de asistenta tehnica, in cooperare cu Autoritatea de Management POS Mediu.
Marea majoritate a proiectelor aferente Axei 2 POS Mediu au fost pregatite in cadrul unor proiecte de asistenta tehnica finantate din programele de post si pre-aderare (Phare si ISPA) si cofinantate de la bugetul de stat.
In perioada de preaderare s-au lansat si proiecte-pilot de investitii pentru dezvoltarea de sisteme de management al deseurilor in sapte judete (Teleorman, Dambovita, Arges, Bacau, Neamt, Valcea, Galati), acestea fiind finantate din fonduri ISPA. POS Mediu vizeaza finantarea in continuare a infrastructurii necesare pentru gestiunea deseurilor in sistem integrat la nivelul celorlalte judete. Pana in prezent au fost aprobate sase proiecte in scopul finantarii din banii alocati de Comisia Europeana.
Ce vizeaza proiectele?
Rezultatele proiectelor de management integrat al deseurilor au vizat si vizeaza:
• definirea unui program etapizat de investitii pe termen lung in domeniul managementului deseurilor pentru fiecare din cele 20 de proiecte;
• dezvoltarea unor sisteme adecvate de management integrat al deseurilor care sa asigure conformarea cu Directivele UE;
• elaborarea documentelor suport pentru aplicatiile de finantare;
• elaborarea planurilor de achizitie si documentatiilor de atribuire corespunzatoare fiecaruia dintre cele 20 de proiecte in conformitate cu legislatia nationala in vigoare privind achizitiile publice;
• cresterea capacitatii locale in pregatirea si implementarea proiectelor.
Proiectele de investitii includ activitati de management al deseurilor (prevenire, colectare selectiva, valorificare si reciclare, tratare si eliminare) si inchiderea depozitelor de deseuri neconforme din zona urbana si cea rurala. Scopul pe termen lung este de a crea un sistem modern de management al deseurilor, care sa contribuie la reducerea cantitatii depozitate in judetele/zonele vizate si, implicit, la protejarea mediului inconjurator.
In baza planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, proiectele de investitii prevad Planuri de Investitii pe Termen Lung (2008-2038) pentru o gestionare integrata a deseurilor solide municipale, din ariile urbane si rurale ale zonei cuprinse in proiect. Acestea includ:
• construirea de depozite noi
• extinderea depozitelor actuale pentru a servi judetelor pe o perioada de cel putin 25 de ani
• inchiderea si reabilitarea haldelor existente
• precolectarea, colectarea, manevrarea la statia de transfer si transportul
• productia de compost
• incinerarea (daca este cazul)
• sortarea la sursa si reciclarea
• integrarea altor investitii finantate din programele de preaderare/IFI.
Planul de Investitii pe Termen Lung trebuie sa stabileasca nevoile si investitiile prioritare tinand cont de gradul de suportabilitate a populatiei si de capacitatea locala de implementare.
Asociatiile de Dezvoltare Intercomunitara, „motorul” proiectelor regionale
Asociatia de Dezvoltare Comunitara (ADI) are, potrivit Legii 215/2001, ca obiectiv infiintarea, organizarea, reglementarea, finantarea, exploatarea, monitorizarea si gestionarea in comun a serviciilor de utilitati publice pe raza de competenta a unitatilor administrativ-teritoriale membre, precum si realizarea in comun ale unor proiecte de investitii publice de interes zonal sau regional destinate infiintarii, modernizarii si/sau dezvoltarii, dupa caz, ale sistemelor de utilitati publice aferente acestor servicii.
Asociatia de Dezvoltare Comunitara are statut de utilitate publica, de drept privat, fiind creata in conformitate cu prevederile OG 26/2000 privind asociatiile si fundatiile. Conform ghidului privind regionalizarea serviciilor de salubrizare a localitatilor, unitatile administrativ-teritoriale de pe raza judetului infiinteaza o Asociatie de Dezvoltare Comunitara avand ca obiectiv realizarea in comun a proiectului de investitii privind crearea unui sistem de management integrat al deseurilor, care va deservi intregul judet.
Tot aici intra si gestionarea in comun a activitatilor legate de managementul deseurilor, care include serviciile de salubrizare intrate in reponsabilitatea fiecarui membru al sau.
ADI si mandatarii sai din actul constitutiv au urmatoarele obiective principale:
• implementarea in comun a Proiectului
• infiintarea serviciului de salubrizare al judetului
• organizarea, reglementarea, finantarea, exploatarea, monitorizarea si gestiunea in comun a activitatilor ce formeaza serviciul de salubrizare din responsabilitatea unitatilor administrativ-teritoriale membre, in numele si pe seama acestora, care acorda Asociatiei de Dezvoltare Comunitara un mandat pentru exercitarea acestor competente.
Asociatia de Dezvoltare Comunitara va stabili si agrea, in baza Proiectului aprobat spre finantare politica regionala de management a deseurilor, strategia si politica tarifara si va monitoriza implementarea Proiectului, precum si modul de executare de catre operatori a contractelor de delegare a gestiunii acestor activitati legate de managementul deseurilor.
Este necesar ca toate aceste unitati administrativ-teritoriale sa fie membre ale Asociatiei de Dezvoltare Comunitara inca de la data infiintarii, deoarece exploatarea sistemului de management integrat al deseurilor va fi efectuata in baza unor contracte de delegare a gestiunii atribuite ca rezultat al unor licitatii publice.
Cel mai important mandat al ADI – regionalizarea
In ciclul de proiect, prima premisa in derularea asistentelor tehnice dedicate si in elaborarea aplicatiilor de finantare pentru POS Mediu (inclusiv documentelor suport) este existenta asocierii municipalitatilor la nivelul fiecarui judet beneficiar inaintea transmiterii aplicatiilor spre aprobare si finantare din fonduri UE.
Proiectele aferente axei 2 implica un proces amplu de regionalizare si presupun extinderea serviciilor de utilitati publice la nivel judetean, printr-o structura institutionala de asociere a autoritatilor locale.
Agentiile de dezvoltare au doua mari functii. Primul lor mandat este de a monitoriza si controla respectarea obligatiilor si responsabilitatilor asumate de catre operatorii de salubritate in cadrul contractelor de delegare. Ele trebuie sa urmareasca:
• modul de respectare si de indeplinire ale obligatiilor contractuale asumate de catre operatori, in special in respectarea indicatorilor de performanta si in relatia cu utilizatorii
• modul de administrare, exploatare, intretinere si mentinere in functiune, dezvoltare si modernizare ale infrastructurii aferente serviciilor de salubrizare, cu accent pe exploatarea eficienta si sigura a infrastructurii aferente serviciilor de salubrizare si a altor bunuri ce apartin patrimoniului public/privat al unitatii administrativ-teritoriale
• modul in care se asigura protectia utilizatorilor
• modul in care se asigura protectia mediului si a patrimoniului public
Al doilea mandat al Asociatiei de Dezvoltare Comunitara este stabilirea unei politici tarifare coerente la nivelul intregii arii a Proiectului. Incepand de la data stabilirii unui tarif unic pentru colectarea deseurilor si transportul acestora la statiile de transfer, pentru o zona de colectare determinata, ADI trebuie sa aprobe acest tarif in numele si pe seama membrilor.
ADI – posibile probleme si dificultati
• Influenta politica scazuta in promovarea proiectelor judetene/regionale
• Diferente in stabilirea prioritatilor la nivel local si national
• Restructurarile intarziate ale serviciilor de salubritate publice si private (inclusiv ale schemelor PPP) din fiecare judet/regiune
• Riscul aprobarii premature sau politice a studiilor de fezabilitate, master planurilor si a contractelor de delegare a activitatilor
• Dificultatea in a pune la dispozitie amplasamente adecvate pentru investitiile din cadrul proiectului si sa faca dovada proprietatii asupra terenurilor si a indicatorilor tehnico-economici ai proiectului de investitii
• Expertiza si personal insuficient pentru analizarea documentelor transmise de asistenta tehnica si formularea, in timp util, a unui punct de vedere asupra acestora
• Intarzieri in asigurarea acordurilor/autorizatiilor de mediu si consultarea publicului, dar si a oricaror altor autorizatii necesare pentru implementarea proiectului
• Usurinta dovedita pana acum de autoritatile locale in aprobarea planurilor anuale de evolutie a tarifelor si taxelor (conform analizei cost-beneficiu).
Orice probleme, intarzieri sau indecizii ale acestor asociatii de dezvoltare pot avea efecte semnificative asupra implementarii proiectelor, precum:
• Nerespectarea calendarului de implementare de catre Prestatori
• Dificultati/intarzieri in infiintarea Unitatii de Implementare a Proiectului (UIP), la nivelul Beneficiarilor
• Intarzieri in obtinerea avizelor, acordurilor etc., cu repercusiuni directe asupra termenelor de elaborare a proiectelor tehnice
• Nerespectarea calendarului de implementare a sub-proiectelor si a calendarului de achizitii publice.
Text de Alex Bara
